Descrierea bazei de date

Această colecție de înregistrări audio a fost realizată pe baza interviurilor efectuate în perioada 2018-2020 în cercetarea P2 a MIRO, „Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală”. Baza de date a fost realizată de Dr. Alexandru-Laurențiu Cohal.

Deschizând fișierele audio veți auzi fragmente din interacțiunea cercetător – intervievați (migranți sau ex-migranți) așa cum a fost aceasta în teren, în țările de destinație a migrației sau în România, în cazul celor ce „s-au întors”. Astfel, fișierele conțin părți din înregistrarea audio a completării unui chestionar și/sau a unei discuții ghidate de cercetători, cu instrumentele specifice etnologiei și sociolingvisticii migrației. În cazul sociolingvisticii, acestea sunt disponibile aici: [Instrumente ale cercetării de teren: Chestionar şi Interviu sociolingvistic].

Baza de date a fost pusă la dispoziția publicului cu trei scopuri: [1] să permită cercetătorilor terți consultarea datelor primare (dialogurile cu subiecții) pe baza cărora cercetării mai sus enumerați au exprimat păreri, au avansat interpretări despre situația migrației românești din perioada recentă, în articole științifice și în materiale de popularizare a concluziilor cercetării, publicate în cadrul proiectului MIRO; [2] să popularizeze mărturiile migranților și ex-migranților (re-migranților etc.) români și din R. Moldova, experiențe de viață, lingvistice și culturale în sens general, mai puțin cunoscute publicului larg; [3] să ilustreze cu exemple consistente varietăți lingvistice ale românei vorbite în afara granițelor, mai precis la migranții din Italia, Franța, Spania, Germania.

Cercetătorii care au luat aceste interviuri sunt Dr. Adina Hulubaș, Dr. Ioana Repciuc, Dr. Ana-Daniela Farcaș, ale căror interese științifice aparțin cu precădere ariei etnologiei, Dr. Florin-Teodor Olariu, Dr. Ioan-Mircea Farcaș, Dr. Veronica Olariu, Dr. Alexandru-Laurențiu Cohal, ale căror interese științifice aparțin cu precădere ariilor dialectologiei şi sociolingvisticii.

Etica cercetării: Subiecții intervievați au dat acordul scris ca cercetătorii să îi intervieveze și să folosească înregistrările conversațiilor rezultate în scopuri științifice, inclusiv prin publicarea acestora în site-ul de față. Date sensibile precum numele, data nașterii etc. au fost anonimizate, în conformitate cu prevederile legislaţiei pentru protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date [cfr. Regulamentul (UE) 2016/679 și Legea nr. 190/18.07.2018].

Subiecții intervievați (în intervalul 2018-2020) sunt cei care revin din migrațiune, ei provin din cele opt județe ale Moldovei apusene și din Maramureș. Ei sunt – în limbajul sociologiei migrației – foști migranți de prima și de a de doua generație, au petrecut 5-10-20 ani în Italia, Spania, Franța, Germania.

Subiecții intervievați (în intervalul 2018-2020) sunt migranți în Italia, ei sunt cetățeni români și ai R. Moldova, sunt – în limbajul sociologiei migrației – migranți de prima și de a de doua generație, se află de 5-10-20 ani în Italia. Provin din cele opt județe ale Moldovei apusene și din R. Moldova.

Subiecții intervievați (în intervalul 2018-2020) sunt migranți în Franța, ei sunt cetățeni români și ai R. Moldova, sunt – în limbajul sociologiei migrației – migranți de prima și de a de doua generație, se află de 5-10-20 ani în Franța. Provin din Maramureș, din cele opt județe ale Moldovei apusene și din R. Moldova.

Subiecții intervievați (în intervalul 2018-2020) sunt migranți în Spania, ei sunt cetățeni români și ai R. Moldova, sunt – în limbajul sociologiei migrației – migranți de prima și de a de doua generație, se află de 5-10-20 ani în Spania. Provin din cele opt județe ale Moldovei apusene și din R. Moldova.

Subiecții intervievați (în intervalul 2018-2020) sunt migranți în Germania, ei sunt cetățeni români și ai R. Moldova, sunt – în limbajul sociologiei migrației – migranți de prima și de a de doua generație, se află de 5-10-20 ani în Germania. Provin din Maramureș, din cele opt județe ale Moldovei apusene și din R. Moldova.

Subiecții intervievați (în intervalul 2018-2020) sunt cei care revin din migrațiune, ei sunt cetățeni ai R. Moldova sau au mai multe cetățenii; ei sunt – în limbajul sociologiei migrației – foști migranți de prima și de a de doua generație, au fost timp de 5-10-20 ani în Germania, Italia, Spania, Franța, România.