RAPORT ȘTIINȚIFIC, 2020

Competitia: Proiecte Complexe realizate în consortii CDI – PCCDI
Nr. contract: 48PCCDI
Domeniul de cercetare: 6 – Patrimoniu și identitate culturală
Titlul : Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară
Acronim: MIRO
Durata  (luni): 40 luni
Buget total: 3.477.628,00
Proiecte componente: 3.420.888,00
Cheltuieli cu managementul: 53.262,00
Cecuri: 3.478,00
 Pagina Web proiect: https://miro.acadiasi.ro/
Institutia coordonatoare: ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI
Director de proiect: Acad. Victor Spinei
Partener 1 proiect complex (P1): UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ – NAPOCA
Partener n proiect complex (P2): UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA, SIBIU
 Nr. proiecte componente: 3
Proiecte componente Titlul proiect component Institutia coordonatoare proiect component Institutii implicate (CO,P1..Pn) Buget proiect component
Proiect component 1 Ipostaze istorice ale migrațiilor. Între reconstituirea trecutului și discursul identitar românesc ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI CO, P2 1.319.657,00
Proiect component 2 Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI CO, P1 1.327.372,00
Proiect component 3 Minoritățile etnice în regiunile istorice ale României – migrație și patrimoniu cultural UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”, SIBIU P2, CO 773.859,00

  1. Prezentare generala a realizărilor proiectului complex

  1. Prezentarea proiectului 

Proiectul complex Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116, contract nr. 48PCCDI s-a implementat pornind de la premisa realizării unei colaborări strânse interinstituționale între ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI, UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ – NAPOCA și UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” din SIBIU cu scopul de a focaliza resursele în obținerea unor rezultate notabile într-o analiză multidisciplinară a unei teme de maxim interes: migrația.

Pentru aceasta, în cadrul proiectului, în anul 2020 au fost angajați 21 cercetători, dintre care patru cercetători nou angajați. Din punct de vedere instituțional, proiectul reunește cercetători de la patru institute ale Filialei Iași a Academiei Române (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”; Institutul de Arheologie; Institutul de Filologie Română „A. Philippide” și Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane”), Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și Facultatea de Litere a Centrului Universitar de Nord Baia Mare al Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

Obiectivul principal al proiectului constă în realizarea unui consorțiu de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) format din instituții de cercetare și universități de tradiție din România, în scopul îmbunătățirii performanței și eficientizării activității de cercetare în domeniul Patrimoniului și identității culturale prin: dezvoltarea unei teme actuale (migrație și identitate) din perspectivă multidisciplinară, diseminarea rezultatelor la nivel național și internațional și transferul înspre mediul social și economic, ONG-uri, factori de decizie guvernamentali, regionali și locali.

Acest obiectiv a fost transpus în următoarele obiective specifice:

OS 1) dezvoltarea infrastructurii specifice și a resursei umane pentru cercetări de lungă durată;

OS 2) elaborarea de metode, modele și teorii privind relația dintre migrație și identitate și verificarea acestora pe baza unor studii de caz românești;

OS 3) creșterea vizibilității științei românești pe plan internațional;

OS 4) dezvoltarea componentei de cercetare din cadrul instituțiilor partenere cu potențial de creștere și relansarea unor domenii de cercetare în centrele de tradiție academică;

OS 5) livrarea către autorități publice, comunități și asociații culturale din diaspora, agenți economici a unor studii de impact, suporturi didactice, asistență tehnică de înalt nivel în domeniul gestionării fenomenului migrațional, al păstrării și dezvoltării patrimoniului şi al identității culturale.

Rezultatele estimate la finalul proiectului:

1.Două volume la edituri prestigioase

2.Un vademecum al migrației românofone (suport didactic)

3.Un simpozion internațional organizat la Iași

4.O conferință organizată la Sibiu

5.Trei workshop-uri organizatorice (două la Iași, unul la Sibiu)

6.50 de articole științifice, dintre care 19 în reviste de specialitate indexate BDI și 21 de studii în volumele publicate în cadrul proiectului

7.70 de participări la conferințe naționale și internaționale

8. Un web-site al proiectului

  • Situația noilor cercetători:

Nr. crt. Instituție Nume Prenume Poziția ocupată în cadrul proiectului Data angajare în proiect Data la care expiră CIM cu finanțare din proiect Data la care începe un nou CIM Perioada  angajare prin noul CIM Sursa de finanțare
1.  (CO) – ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI Cușco Andrei Membru-Cercetător 01.06.2018 31.12.2020 01.01.2021 2 ani Bugetul de stat
2.  (CO) – ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI Blasen Philippe Henri Membru-Cercetător 01.06.2018 31.12.2020 01.01.2021 2 ani Bugetul de stat
3.  (P1) – UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ – NAPOCA Farcaș Ana Daniela Membru-Cercetător 01.08.2018 30.11.2020 01.12.2020 2 ani Resurse proprii ale universității
4.  (P2) – UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”, SIBIU Besoiu Ramona Membru-Cercetător 01.06.2018 31.12.2020 01.01.2021 2 ani Resurse proprii ale universității

  • Realizările proiectului în anul 2020

Pornind de la obiectivele proiectului în anul 2020 au fost realizate următoarele:

OS 1) Consorțiul s-a dezvoltat în continuarea funcționând ca un întreg. Colaborările au fost realizate nu doar între instituții dar și între proiecte, consolidându-se relațiile științifice. Întâlnirile organizatorice au fost multiple și au avut drept finalitate activități în comun precum: Sipozionul organizat la Sibiu/Păltiniș, finalizarea și publicarea vademecum-ului, distribuirea volumelor colective, promovarea proiectului, participarea on-line la vernisajul expoziției de fotografie „Treceri”. Partenerii din proiect au folosit infrastructura proprie și pe cea achiziționată din proiect în anii anteriori completând nevoiele proiectului prin mici noi achiziționarea calculator, tablete și consumabile. Tot în acest an a fost negociat Programul comun de CDI care urmează a fi semnat în luna Decembrie care va asigura sustenabilitatea proiectului.

OS 2) Activitatea de cercetare a proiectului a continuat și în acest an, ea avînd un caracter inovativ prin contribuțiile originale din punct de vedere metodic și teoretic dezvoltându-se subiecte noi, interpretări teoretice noi, identificându-se noi documente de arhivă, acoperind multe din necesitățile teoretice ale temei proiectului: migrațiune și identitate. Noutatea din punct de vedere științific este reflectată de participarea la conferințe de prestigiu,  de publicarea de articole, capitole de cărți și volume, de apariția unui instrument didactic necesar învățării limbii și culturii române de către copii românilor din străinătate.

OS 3) Creșterea vizibilității internaționale s-a realizat pornind de la cercetare și diseminarea rezultatelor, în mai multe etape:

  1. Cauzat de pandemia cu Covid-19 și de limitările de circulație participarea la schimburi inter-academice, conferințe și stagii de cercetare în universități, institute de cercetare, biblioteci și arhive din străinătate a fost mult diminuat. S-au mai păstrat contacte on-line și s-au făcut deplasări în centre cu ar fi: Oxford University, Asociației Americane de Studii Slave, Est-Europene și Eurasiatice (ASEEES), Washington DC, Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der Ludwig-Maximilians-Universität München, Universitatea “Sfântul Chiril și Sfântul Methodius” din Veliko Târnovo, Centrul Regional pentru Salvgardarea Patrimoniului în sud-estul Europei, Sofia, Noua Universitate Bulgară, Muzeul de Istorie, Russe, Center for the Southeastern European Studies of the Istanbul University.
  2. Participarea la conferințe naționale și internaționale: 39.
  3. Publicarea/în curs de publicare a 23 de articole indexate în baze de date internaționale (BDI și ISI)
  4. Publicarea/în curs de publicare a 14 studii în volume colective.
  5. Distribuirea celor două volume publicate în 2019 în 47 de biblioteci din străinătate.
  6. Un volum publicat

OS 4) Proiectul a determinat consolidarea activității de cercetare în cadrul Centrului de Nord Baia Mare al Universității Tehnice Cluj Napoca și a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu prin angajarea câte unei persoane pe post de cercetare și strângerea legăturilor între componenta de cercetare și cea didactică. De asemenea, în cadrul tuturor departamentelor implicate în proiect s-a consolidat activitatea de cercetare interdisciplinară (domenii: arheologie, istorie, etnologie, sociolingvistică, filosofie) și interdepartamentală (între Institutul de Arheologie, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Institutul de Filologie Română “A. Philippide”, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane”). Tema cercetării – cu toate că a fost una de maximă importanță și actualitate – ea a fost marginal cercetată până la implementarea proiectului nostru. În urma acestui proiect ea a devenit una de importanță majoră, fiind analizată din multiple perspective creând o imagine de ansamblu bine coagulată a fenomenului.  

OS 5) În anul 2019 au fost consolidate relațiile cu instituțiile publice, fundații și muzee. Astfel s-a diseminat informația din proiect pe cât mai multe căi, urmărind o implementare eficientă a rezultatelor proiectului. Un instrument important care a fost lansat pe piață în 14.11.2020 este lucrarea: Alexandru L. Cohal (coord.) Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească, Editura PALATUL CULTURII, Iași, 2020, un vademecum ce va acoperi deficitul de carte suport pentru învățarea limbii române. Acesta a fost realizat în urma cercetărilor de pe teren, colaborărilor cu profesorii ce predau limba română în străinătate și cu Institutul Limbii Române (ILR), care se va ocupa și de distribuirea unei părți importante dintre volumele tipărite.

De asemenea, mai trebuie amintită expoziția de fotografie „Treceri” ce a fost realizată în cadrul Muzeul Etnografic al Moldovei organizată de Ioana (Repciuc) Baskerville și Adina Ciubotariu (vernisajul expoziției a fost pe data 25 Septembrie 2020) și cea de hărți Spații fluente. Hărți ale spațiului dunărean, 1650-1800, Iași, Palatul Culturii, 25 noiembrie 2019 – 11 februarie 2020 (https://palatulculturii.ro/expozitii-si-evenimente/expoziia-spaii-fluente.-hri-ale-spaiului-dunrean-1650-1800-la-palatul-culturii-din-iai-445).

În cadrul proiectului au existat multe alte colaborări cu Instituții publice și ONG-uri dintre care amintim: Ambasada României în Republica Italiană, Consulatul General al României la Barcelona, Consulatul General al României la Bălți, Accademia di Romania, Roma, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău, Institutul de Arheologie “Vasile Parvan” București, Muzeul Județean  “Vasile Parvan”  din Bârlad, Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare”,  Vaslui, Institutul Hispano-Roman din Castellon de la Plana, Asociația Cenaclul de la Roma, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Italia, Roma, Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). Colaborarea cu aceste instituții și toate activitățile corelate cu acestea au fost o formă de transfer a rezultatelor cercetării înspre beneficiarii direcți.

Rezultatele sintetice ale proiectului complex în anul 2020:

  1. În anul 2020 au fost trimise înspre șapte biblioteci din România, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și 47 din străinătatea volumele:

Victor Spinei (coordonator) Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. I: Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3142-0;

Victor Spinei (coordonator) Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. II: Germanii din România – migrație și patrimoniu cultural, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3143-7.

A fost publicat volumul:

Rapoarte diplomatice ruse din România (1899–1905) / Дипломатические документы российских представителей в Румынии (1899–1905), editori Flavius Solomon (editor coordonator), Andrei Cușco, Grigorii Șkundin, Alexandr Stâkalin, București, Editura Academiei Române, 2020, 635 p. (= Documente privind istoria românilor, Colecția Eudoxiu Hurmuzaki, seria 3, vol. IV; seria Documenta Diplomatica, vol. 2 (coordonator Flavius Solomon). ISBN 978-973-27-3291-5. Editură CNCS B.

  • A fost publicat un vademecum al migrației românofone:

Alexandru L. Cohal (coord.) Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească, Editura PALATUL CULTURII, Iași, 2020. Lansarea volumului a avut loc pe 14.11.2020.

  • Activitatea s-a desfășurat în anul 2019.

  • A fost organizat simpozionul Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, Sibiu,  Păltiniș, 10-12 septembrie 2020.

  • În anul 2020 a fost organizat un workshop în data de 12 septembrie 2020. Pe lângă acesta au existat mai multe întâlniri de lucru și workshop-uri organizatorice care s-au desfășurat on-line.

  • În anul 2020 au fost publicate sau sunt în curs de publicare (au fost acceptate) 37 articole sau studii științifice dintre care 23 în reviste de specialitate indexate BDI și 14 studii în volume colective.

  • În anul 2020 au fost prezentate 39 de lucrări științifice în cadrul conferințelor și simpozioanelor naționale și internaționale.

  • Încă din anul 2018 există o web-site al proiectului: www.miro.acadiasi.ro. În anul 2020 informația acestuia a fost actualizată periodic.  

  • Promovarea și diseminarea rezultatelor la nivelul proiectului complex în anul 2020.

Rezultatele cercetării au fost diseminate prin:

Distribuirea a două volume la publicate la Editura Academiei – Victor Spinei (coordonator) Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. I: Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3142-0 și Victor Spinei (coordonator) Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. II: Germanii din România – migrație și patrimoniu cultural, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3143-7 – prin trimiterea la șapte biblioteci din România (Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei Române, B.C.U. „Eugen Todoran” Timişoara, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” – Cluj-Napoca, Biblioteca Institutului de Istorie „George Baritiu” – Cluj- Napoca, Biblioteca Institutului de Istorie „N. Iorga” – Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” – Bucureşti), la Biblioteca Națională a Republicii Moldova și 47 din străinătatea dintre care 8 din SUA și Canada, 26 din țări ale UE, 4 din Marea Britanie, 3 din Federația Rusă și câte două din Elveția, Ucraina și Turcia. 

Organizarea Simpzionului Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, Sibiu,  Păltiniș, 10-12 septembrie 2020

Publicarea a 5 articole în Reviste Clarivate Analytics (fost ISI Thompson) – trei publicate și două acceptate spre publicare.

Publicarea a 18 articole în Reviste indexate în baze de date internaționale cum ar fi: SCOPUS – ELSEVIER, ERIH Plus, EBSCO, Index Copernicus, CEEOL.

Publicarea a 14 studii în volume colective apărute la Edituri din străinătate sau de prestigiu din România;

Prezentarea a 15 lucrări științifice la conferințe în străinătate,

Prezentarea a 24 lucrări științifice la conferințe în țară și Republica Moldova

Rezultatelor proiectului au fost prezentate în cadrul unor universități și centre de cercetare din străinătate și din România:

În urma întrevederilor și discuțiilor vicepreședintelui Academiei Române, Acad. Victor Spinei, directorul proiectului, cu autorități locale și centrale au fost discutate aspecte privind diaspora românească și moldovenească din Occident.

Domnului Acad. Victor Spinei a discutat aspecte legate de proiect cu autorități din domeniul culturii cu ocazia vizitei în Macedonia în luna octombrie 2020.

Prezentarea proiectului de către Dan Gabriel Sîmbotin la Universitatea „Sfântul Chiril și Sfântul Methodius” din Veliko Târnovo.

Organizarea expoziției de fotografie “Treceri”, Iași, Palatul Culturii, Muzeul Etnografic al Moldovei, 25 Septembrie – 15 noiembrie 2020, organizată de Ioana (Repciuc) Baskerville și Adina Ciubotariu (https://palatulculturii.ro/expozitii-si-evenimente/expoziia-temporar-treceri-la-muzeul-etnografic-al-moldovei-541). Vernisajul a avut loc în data de 25.09.2020 și a fost prezentat on-line în direct pe Facebook.

Publicarea vademecum-ului Alexandru Cohal (coord.), Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească, Editura PALATUL CULTURII, Iași, 2020 care va fi distribuit profesorilor care predau limba română din străinătatea prin ILR și asociații ale românilor din străinătate. Lansarea a avut loc la Palatul Culturii, Muzeul Etnografic al Moldovei, în data de 14.09.2020 și a fost prezentat on-line în direct pe Facebook.

Chiar și în anul 2020 au existat numeroase colaborări cu instituții publice, muzee, ONG-uri etc. Dintre cele mai importante instituții enumerăm: Ambasada României în Republica Italiană, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău, Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” București, Muzeul Județean  „Vasile Parvan”  din Bârlad, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare”,  Vaslui, Institul Limbii Române (ILR). Cu toate aceste instituții s-a colaborat, făcându-se schimb de informații, facilitându-se accesul la cercetările din cadrul proiectelor.

Alte modalități de diseminare au fost: Emisiuni TV, radio, on line, articole din presa scrisă.

Andrei Cusco: « En Moldavie, le projet impérial russe et le projet national roumain sont des produits d’importation », Courrier d’Europe Centrale (ediția online), 4 noiembrie 2020, (https://courrierdeuropecentrale.fr/en-moldavie-le-projet-imperial-russe-et-le-projet-national-roumain-sont-des-produits-dimportatio/?fbclid=IwAR05TC-7FmSmHTC_fe0A-qsNbxB26p5gWhiS3NfH7uIpD7ZU5hD0hMro2AE)

Dorin Dobrincu: Republica Moldova este cam de una singură”, interviu de Lina Grau, pe Europa Liberă Moldova, 27 august 2020 (https://moldova.europalibera.org/a/dorin-dobrincu-republica-moldova-este-cam-de-una-singur%C4%83/30805490.html, înregistrare video: „Dorin Dobrincu: Republica Moldova este cam de una singură, nu este într-un spațiu geo-politic guvernat de reguli”);

 Dorin Dobrincu: Istorici: Unirea R. Moldova cu România, posibilă prin dezvoltarea economică a celor două state, însemnând integrarea în marea familie europeană, TVR Moldova, 28 iunie 2020 (Istorici: Unirea R. Moldova cu România, posibilă prin dezvoltarea economică a celor două state, însemnând integrarea în marea familie europeană).

Ioana Repciuc emisiune radio despre MIRO și Expoziția „Treceri” la emisiunea „Departe de casă”, 2 octombrie 2020, Radio România Antena Satelor, realizator Simona Popescu.

 Alexandru Cohal, 22 octombrie 2020 la emisiunea „Școala vieții” la Radio România Antena Satelor

Alexandru Cohal la Radio Iași Lansarea volumului „DIN CLASĂ, ACASĂ. Ghid de identitate culturală românească” (http://www.radioiasi.ro/evenimente/evenimente-radio-iasi/lansarea-volumului-din-clasa-acasa-ghid-de-identitate-culturala-romaneasca).

Florin Olariu a fost invitat la dezbaterea publică organizată de Institutul “Pro Vest” cu tema „Migrație și identitate românească” https://www.privesc.eu/arhiva/92829/Dezbatere-publica-organizata-de-Institutul–Pro-Vest–cu-tema–Migratie-si-identitate-romaneasca-

Ioana Repciuc a publicat textul Trecerile – de la cultura tradițională la cultura migrației în „Mozaicul”, serie nouă, Anul XXII, nr. 10 (264), Craiova, p. 20, ISSN 1454-2293.

Apariții în presa scrisă despre expoziția de fotografie „Treceri”:
https://ziarullumina.ro/societate/reportaj/trecerile-romanilor-din-cultura-traditionala-la-fenomenul-migratiei-157640.html

http://iasifun.ziaruldeiasi.ro/expozitia-temporara-treceri-la-muzeul-etnografic-al-moldovei/185492/
https://www.bzi.ro/expozitia-temporara-treceri-la-muzeul-etnografic-al-moldovei-4032800

https://www.historia.ro/sectiune/timp-liber/articol/de-vizitat-expozitii-in-perioada-octombrie-noiembrie-2020

https://www.zfcorporate.ro/evenimente/expozitia-temporara-treceri-la-palatul-culturii-iasi-in-perioada-25-19737638.

2.      Prezentarea realizărilor proiectului P1: Ipostaze istorice ale migrațiilor. Între reconstituirea trecutului și discursul identitar românesc  

a. Prezentarea proiectului 

Responsabilul de proiect este dr. Flavius Solomon, CS I. Din proiectul component P1 fac parte opt cercetători (Acad. Victor Spinei, Flavius Solomon, Victor Cojocaru, Leonidas Rados, Dorin Dobrincu, Lavinia Grumeza, Philippe Henri Blasen și Andrei Cușco) dintre care ultimii doi cercetători sunt „nou angajați”. Activitățile în cadrul proiectului s-au desfășurat în conformitate cu obiectivele și planul de activități asumate prin cererea și contractul de finanțare. Proiectul s-a axat pe următoarele direcții de cercetare: migrații în nord-vestul Mării Negre în antichitate; migrație și identitate în evul mediu românesc; migrațiile formative în secolul XIX; imigrațiile politice în / spre Regatul României și geneza doctrinelor politice în a doua jumătate a secolului XIX – prima jumătate a secolului XX; minorități etnice și migrații în România în perioada interbelică; transferuri de populație și migrație economică în România comunistă.

Obiectivele Specifice ale proiectului component P1 sunt:

O1) Constituirea într-un domeniu științific, politic și social de mare actualitate, pe baza unor centre de cercetare de tradiție (Academia Română, Universitatea București) și a unor instituții cu un important potențial de dezvoltare (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Centrul Universitar de Nord din Baia Mare), a unui parteneriat în domeniul CDI, dezvoltarea infrastructurii specifice și a resursei umane pentru cercetări de lungă durată.

O2) Elaborarea de metode, modele și teorii privind relația dintre migrație și identitate și verificarea acestora pe baza unor studii de caz românești (proiect 1: perspectivă istorică, parteneri: IC – ARFI – Instituția coordonatoare; P3 – ULBS – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu).

O3) Aducerea de contribuții la cunoașterea trecutului realităților privind migrația și identitatea, prin instrumente specifice istoriei, filologiei, etnografiei, sociologiei, antropologiei culturale, filosofiei, etnografiei. (proiect 1: istorie)

O4) Creșterea vizibilității cercetării românești pe plan internațional prin organizarea de manifestări ştiinţifice, participare la congrese, conferințe, simpozioane, expoziții, colocvii și publicarea rezultatelor în reviste peer-review de impact sau în volume ce vor apare la edituri prestigioase. Dezvoltarea componentei de cercetare din cadrul instituțiilor partener cu potențial de creștere și relansarea unor domenii de cercetare în centrele de tradiție academică.

O5) Livrarea către autoritățile centrale și locale, comunitățile și asociațiile culturale din diaspora, agenții economici implicați în domeniul valorificării patrimoniului material și imaterial, edituri, mass-media, ONG-uri a unor studii de impact, suporturi didactice, asistență tehnică de înalt nivel în domeniul gestionării fenomenului migrațional și păstrării și dezvoltării patrimoniului şi identității culturale.

b. Realizările proiectului P1 în anul 2020

Realizările anului 2020 au fost următoarele:

1. În cadrul managementului proiectului au fost realizate raportări lunare de către toți membrii proiectului component. Managementul proiectului a fost asigurat de Directorul de proiect, Acad. Victor Spinei, a coordonat toate activitățile de cercetare și de management ale proiectului complex. A urmărit îndeplinirea de către membrii din echipa de cercetare a obiectivelor individuale și respectarea programului de lucru. Directorul proiectului component 1, Dr. Flavius Solomon, a coordonat activitățile de cercetare ale membrilor în proiectul component nr. 1, a stabilit prioritățile privind deplasările interne și externe, a coordonat achizițiile în cadrul proiectulu, a urmărit respectarea de către membrii în echipa de cercetare a programului de lucru și a asigurat comunicarea permanentă între directorul de consorțiu și membrii proiectului component nr. 1. Aceștia au fost ajutați de către Lavinia Grumeza și Andrei Cușco care au particpat la elaborarea Raportului stiintific – tehnic pentru evaluarea stadiului de implementare a proiectelor PCCDI și de încărcarea pe platforma UEFISCDI a raportărilor individuale ale membrilor proiectului Component nr. 1.  

2. În cadrul proiectului component 1 au fost prezentate 13 lucrări științifice după cum urmează:  

1. Philippe Blasen, Simpozionul național „Migrație și  identitate în spațiul cultural românesc”, Straniul destin al lui Atanasius Czerepaniak. De la impiegat în Noua-Suliță la preot în Canada, Sibiu, Păltiniș, 10-12 septembrie 2020.

2. Victor Cojocaru, Simpozionul internațional „Cultural Encounters in Southeast Europe”, Some thoughts on the cultural encounters in the Black Sea poleis: from the confrontation and ‘protectorate’ towards the civic integration of the ‘Barbarians’, Istanbul/Turcia, 5-6 martie 2020.

3. Victor Cojocaru, Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc”, Fenomenul culturii sarmatice între migraţie şi „network analysis”: de la M.I. Rostovtzeff la dezbaterile istoriografice recente, Sibiu, Păltiniş, 10-12 septembrie 2020 (online).

4. Andrei Cușco, Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc,” „Politica populației”, război și modernitate în Europa de Est la începutul secolului XX: discuții conceptuale și dezbateri istoriografice, Sibiu, Păltiniș, 10-12 septembrie 2020 (online).

5. Andrei Cușco, Convenția (virtuală) a Asociației Americane de Studii Slave, Est-Europene și Eurasiatice (ASEEES), Panelul East European Borderlands in Wartime, Revolution, and Their Aftermath: Entanglements and Trans-National Connections, Imperial vs. National Models of Province-Building: Alternative Identity Projects in Bessarabia during World War I and in Its Aftermath, Washington, DC, 5-8 noiembrie 2020 (online).

6. Dorin Dobrincu, Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc,” Politică, propagandă și solidaritate în timpul foametei din estul României (1946-1947). Copii trimiși temporar în țări est-europene, Sibiu, Păltiniș,10-12 septembrie 2020 (online).

7. Lavinia Grumeza, Simpozionul internațional „Cultural Encounters in Southeast Europe”, Clothing and accessories as a means of cultural expression: the Sarmatian female costume in the Carpathian Basin and North-West of the Black Sea, Center for Southeastern European Studies, Universitatea din Istanbul, Turcia, 3 – 7 martie 2020.

8. Lavinia Grumeza, Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc,” Migrația sarmaților în Câmpia Moldovei. Studiu de caz: necropola de la Mitoc – Malu Galben, Sibiu-Păltiniș, 10-12 septembrie 2020 (online).

9. Leonidas Rados,Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc,” Grupul de bursieri ai Seminarului de la Socola la studii în școlile eclesiastice grecești (1856-1859), Sibiu, Păltiniș, 10-12 septembrie 2020 (online).

10. Flavius Solomon, Convenția (virtuală) a Asociației Americane de Studii Slave, Est-Europene și Eurasiatice (ASEEES), Panelul East European Borderlands in Wartime, Revolution, and Their Aftermath: Entanglements and Trans-National Connections, In Search of an Ideal Country: Romanian Socialists between Romania and Soviet Russia at the End of World War I, W Washington, DC, 5-8 noiembrie 2020 (online).

11. Flavius Solomon, Conferința internațională „Istoria și scrisul istoric azi: Opțiuni metodologice, paradigme, agendă,” Un act de donație pentru tovarășii din București. Socialiștii români și Centralii în timpul „marelui război”, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Cluj-Napoca, 4 februarie 2020.

12. Flavius Solomon, Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc,” „Ah! si je pouvais l`inviter ici; je voudrais tant le connaître!… mais on ne me le permettra pas…”. Carmen Sylva, Lev Tolstoi și proiectul unei călătorii eșuate, Sibiu – Păltiniș, 10-12 septembrie 2020 (online).

13. Lavinia Grumeza, Un posibil mormânt sarmatic din zona anticei localități Dierna (Orșova veche), la Simpozionului Național: Cercetarea unui oraș roman pierdut în apele Dunării: DIERNA (Orșova veche), 27-28 noiembrie, Timișoara.

14. Victor Spinei, Comunicarea „Migratiile popoarelor de-a lungul istoriei”, la sesiunea științifică organizată la Palatul Culturii de Muzeul Etnografic (25 septembrie 2020; vernisaj).

S-a participat la două emisiuni TV realizate de către Dorin Dobrincu: Republica Moldova este cam de una singură”, interviu de Lina Grau, pe Europa Liberă Moldova, 27 august 2020 și 

Istorici: Unirea R. Moldova cu România, posibilă prin dezvoltarea economică a celor două state, însemnând integrarea în marea familie europeană, TVR Moldova, 28 iunie 2020.

  • Au fost publicate sau sunt în curs de publicare 16 articole sau studii de specialitate și un volum după cum urmează:

2 articole ISI:

1. Grumeza Lavinia, Cupcea George, “Migration Period Graves Recently Discovered in Sânpaul (Cluj County/ RO)”, Archäologisches Korrespondenzblatt (Römisch-Germanisches Zentralmuseum Mainz), vol. 50 (3), 2020, publicat.

2. Victor Cojocaru, „Die Proxenie als Instrument der „Aussenpolitik“ im Kontext der auswärtigen Beziehungen pontischer Staaten“, Ancient Civilizations from Scythia to Siberia 27 (Leiden: Brill), 2020,acceptat.

6 articole științifice în reviste peer-review (ERIH, SCOPUS, DOAJ etc.) sau ale Academiei Române:

1. Victor Cojocaru, „Die auswärtigen Beziehungen pontischer Staaten auf Grundlage der Proxenieurkunde”, Pontica 52 (2019/2020), Supplementum VI,publicat.

2. Victor Spinei, „Reflecții privind ipostaze ale pandemiei”, Academica XXX, 2020, acceptat.
3. Victor Spinei, „Les migrations des tribus nomades de steppe dans l’espace carpato-danubien depuis la préhistoire jusqu’aux premiers siècles du Ier millénaire de l’ère chrétienne”, Dacia, 2020, acceptat.

4.Philippe H. Blasen, „The Roman Catholic Bishopric of Iași and the Jews (1941-1944)”, Archiva Moldaviae, nr. 12, 2020, acceptat.

5. Philippe H. Blasen, „Die nationalsozialistische Gleichschaltung der evangelischen Landeskirche A.B. in Rumänien (1938-1942)” [Supunerea național-socialistă a Bisericii regnicolare evanghelice C.A. din România (1938-1942)], Forschungen zur Volks- und Landeskunde, 2020, acceptat.

6. Victor Cojocaru „Несколько замечаний о монетах как средстве обмена между денежной и престижной экономикой в Северо-Западном Причерноморье”, Археологические Вести 28 (St. Petersburg),  2020, acceptat.

8 studii în volume colective:

1. Flavius Solomon, Andrei Cușco, Rapoarte diplomatice ruse din România (1899–1905). Studiu introductiv, în: Rapoarte diplomatice ruse din România (1899–1905) / Дипломатические документы российских представителей в Румынии (1899–1905), editori Flavius Solomon (editor coordonator), Andrei Cușco, Grigorii Șkundin, Alexandr Stâkalin, București, Editura Academiei Române, 2020, p. 11-67.

2. Philippe H. Blasen, „«vor allem eine Kirche deutscher Menschen»: die evangelische Landeskirche A.B. in Rumänien und die Taufe der Juden (1940-1944)” [„Înainte de toate o Biserică a germanilor”: Biserica regnicolară evanghelică C.A. din România și botezul evreilor (1940-1944)], în: Migration during War(time) and Peace(time): Central and Eastern Europe in the Late Nineteenth and the First Half of the Twentieth Century (editori Flavius Solomon, Konrad Clewing, Andrei Cușco), în curs de publicare în 2021.

3. Victor Cojocaru, The Bosporan Kingdom, Rome, and the Polemonids Revisited, în: The Black Sea Region in the Context of the Roman Empire, ed. by D. Braund [et al.], Atena – Oxford, în curs de publicare în 2021.

4. Andrei Cușco, Zamfir C. Ralli Arbore and Constantin Stere Between Anarchism, Populism, and Nationalism: Two Cases of Russian Political Émigrés to Romania in the Late 19th and Early 20th Century, în: Migration during War(time) and Peace(time): Central and Eastern Europe in the Late Nineteenth and the First Half of the Twentieth Century (editori Flavius Solomon, Konrad Clewing, Andrei Cușco), în curs de publicare în 2021.

5. Andrei Cușco, „Chestiunea evreiască” în sursele diplomatice rusești și austro-ungare de la începutul secolului al XX-lea (1899-1905), în: Volumul Conferinței Anuale a Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași (editori Marius Chelcu, Dorin Dobrincu, Alexandru Istrate), Ediția I, Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, în curs de publicare în 2021.

6. Dorin Dobrincu, Ajutoare americane pentru populația înfometată din estul României, 1947, în Volumul Conferinței Anuale a Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași (editori Marius Chelcu, Dorin Dobrincu, Alexandru Istrate), Ediția I, Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, în curs de publicare în 2021.

7. Dorin Dobrincu, Foametea din Moldova apuseană și acțiunile umanitare ale organizației Salvați Copiii, 1947-1948, în: Migration during War(time) and Peace(time): Central and Eastern Europe in the Late Nineteenth and the First Half of the Twentieth Century (editori Flavius Solomon, Konrad Clewing, Andrei Cușco), în curs de publicare în 2021.

8. Lavinia Grumeza, The Sarmatian Cemetery from Mitoc – Malu Galben (Botoșani County/RO): 60 Years Later, în: Migration and Identity in Eurasia from the Ancient Times to the Middle Ages (editori: V. Cojocaru, A.-I. Pázsint), în curs de publicare în 2021.

În anul 2020 a fost publicate un volum:

Rapoarte diplomatice ruse din România (1899–1905) / Дипломатические документы российских представителей в Румынии (1899–1905), editori Flavius Solomon (editor coordonator), Andrei Cușco, Grigorii Șkundin, Alexandr Stâkalin, București, Editura Academiei Române, 2020, 635 p. (= Documente privind istoria românilor, Colecția Eudoxiu Hurmuzaki, seria 3, vol. IV; seria Documenta Diplomatica, vol. 2 (coordonator Flavius Solomon). ISBN 978-973-27-3291-5. Editură CNCS B.

4. Din cadrul proiectului P 1 au fost livrate 12 unități didactice către Vademecum: Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească, Coordonator: Alexandru L. Cohal, Editura Palatului Culturii, Iași, 2020, 120 pp. ISBN 978-606-8547-46-6. Au existat multiple colaborări cu muzee din Iași, Vaslui și Bârlad și alte instituții de stat.

3. Prezentarea realizărilor proiectului P2: Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală

a. Prezentarea proiectului

Responsabil de proiect este dr. Alexandru Cohal, CS III. Din proiectul component P2 fac parte 8 cercetători (Alexandru Laurențiu Cohal, Adina Hulubaș căs. Ciubotariu, Ioana Repciuc căs. Baskerville, Florin Teodor Olariu, Veronica Olariu, Dan Gabriel Sîmbotin, Ioan Mircea Farcaș) dintre care un cercetător nou angajat (Ana Daniela Farcaș). Activitățile în cadrul proiectului s-au desfășurat în conformitate cu obiectivele și planul de activități asumate prin cererea și contractul de finanțare. Proiectul s-a axat pe următoarea temă de cercetare: Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală

b. Obiectivele specifice ale proiectului și îndeplinirea acestora:

O1: Dezvoltarea cercetării fundamentale în domeniul migrației și identității culturale, prin actualizarea informațiilor bibliografice, identificarea de surse documentare noi, analize și interpretări lingvistice.

Au fost consultate arhive şi biblioteci de prestigiu din România și baze de date on-line, au fost purtate discuţii în cadrul unor mese rotunde la nivel academic, împreună cu specialişti în migraţie şi în studii culturale, au fost intervievaţi reprezentanţi ai instituţiilor şi activişti în ONG-uri care se ocupă cu migraţia din România, Italia, Spania, Bulgaria, Portugalia, au fost intervievaţi profesori români care predau elemente de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Occident.

O2: Dezvoltarea de metode, modele, teorii noi privind relația dintre migrații și identitate în spațiul cultural românesc, din perspectivă lingvistică.

Migraţia românească nu revine în ţara de origine nu din motivele pentru care s-a deplasat în afara României (în esenţă economice) ci din motive soft, legate de nerecunoaşterea multiculturalităţii, inclusiv a multilingvismului achiziţionate în Occident, alt motive fiind lipsa serviciilor în domeniul sanitar şi educativ din ţara de origine cât şi corupţia generalizată. Se confirmă pentru prima generaţie de migranţi teoria „multilingvismului ca multiculturalism” (apud Lambert, Mermigis, Taylor, 1986), conform căreia minoritățile etnolingvistice consolidate nu consideră inevitabil ca odată cu aculturaţia se pierde identitatea românească ci – dimpotrivă – în general cu cât creşte nivelul de imersiune în cultura de destinaţie a migraţiei, cu atât formele de identificare cu cultura de origine tind să se consolideze. Deseori migranții dobândesc un nivel de cunoaștere aproape nativă în limba dominantă în Occident și totuși își păstrează moștenirea culturală și etnolingvistică.

O3: Cunoașterea realităților actuale privind migrația și identitatea prin instrumente specifice sociologiei, antropologiei culturale, lingvisticii.

Consultarea celor mai noi studii şi analize ale cercetărilor altor oameni de ştiinţă privind migraţia şi identitatea migranţilor cât şi propriile cercetări din cadrul proiectului complex MIRO au fost efectuate coroborând arii disciplinare învecinate pentru a putea descrie cât mai precis realitatea fenomenului migraţiei, din aceste analize rezultând studii şi articole cu un ridicat nivel de multidisciplinaritate. În acelaşi timp, bazele de date obţinute pot fi consultate în viitor de actualii membri ai proiectului complex cât şi de alţi cercetători care vor intenţiona să consulte metodele folosite, datele obţinute şi tipurile de utilizare ale acestora.

O4: Creșterea vizibilității cercetării românești pe plan internațional prin organizarea de manifestări ştiinţifice, participare la congrese, conferințe, simpozioane, expoziții, colocvii și publicarea rezultatelor în reviste peer-review de impact sau în volume ce vor apărea la edituri prestigioase. Dezvoltarea componentei de cercetare din cadrul instituțiilor partener cu potențial de creștere și relansarea unor domenii de cercetare în centrele de tradiție academică.

În P2 s-au prezentat 18 de comunicări ştiinţifice și s-au publicat sau sunt acceptate spre publicare 2 articole ISI, 3 articole BDI și 3 studii în volume (un total de 8 articole). A fost organizată Expoziţia „Treceri” în colaborare cu Muzeul Etnografic al Moldovei.

O5: Sprijinirea implicării autorităţilor locale, a comunităţilor, a agenţilor economici, a mass-media şi a unor ONG relevante legat de fenomenul migraţiei în societatea actuală pri acordarea de asistenţă tehnică, de servicii ştiinţifice și produse tehnologice de înalt nivel în domeniul patrimoniului şi identităţii culturale.

Suportul de curs cu titlul Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească (Alexandru L. Cohal (coord.), Editura Palatul Culturii, Iaşi, 2020, ISBN: 978-606-8547-46-6, 120 p. este destinat să ajungă la circa 350 profesori ILR-LCCR, ICR, educatori, preoţi şi operatori culturali din Occident. Acest suport didactic este un instrument de lucru de înalt nivel științific şi care conține elemente inovatoare menite să furnizeze conținut adecvat şi suport tehnic solid pentru profesorii care transmit elemente de limbă, cultură şi civilizaţie românească celei de a doua generaţii de migranţi. Prin acest suport de curs proiectul MIRO vine în sprijinul comunităţilor de români din ţări precum Italia, Spania, Franţa, Belgia etc. S-a colaborat cu instituții din România și străinătate cum ar fi:  Ambasada României în Republica Italiană, Consulatul General al României la Barcelona, Consulatul General al României la Bălți, Accademia di Romania, Roma, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău, Institutul Hispano-Roman din Castellon de la Plana, Asociația Cenaclul de la Roma, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Italia, Roma, Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA).

c. Livrabile/indicatori realizați în 2020

  1. În ceea ce privește managementul proiectului au fost întocmite raportări lunare.

2. Date etnolingvistice culese prin anchete de teren – şi ulterior arhivate – având ca subiecţi românofonii migranţi în Italia, Spania, Franţa, precum şi a celor ce se întorc în ţara de origine: pe întreagă perioadă de implementare a proiectului au fost realizate interviuri cu 302 subiecți, 338 de chestionare completate, 75 de fotografii: 75 și 348 ore audio înregistrate. În anul 2020 a continuat prelucrarea și arhivarea acestora.

3. În anul 2020 s-au realizat următoarele:

S-au prezentat 18 lucrări științifice la simpozioane și congrese:

1.Ana-Daniela Farcaș, 24-25 octombrie 2020 – Tg. Mureș, Conferința Internațională Communication, Context, Interdisciplinarity, a VI-a ediție (CCI6), cu prezentarea ”Romanian Immigrant: Between Two Worlds”, la secțiunea Communication, Journalism, Education Sciences, Psychology and Sociology,  organizatori: Institutul de Studii Multiculturale Alpha,  Institutul de Cercetări Socio-Umane “Gheorghe Șincai” al Academiei Române, Universitatea “Dimitrie Cantemir” din Tîrgu Mureș.

2.Ana-Daniela Farcaș, 10-12 septembrie 2020 – Păltiniș, jud. Sibiu, Simpozionul „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc” – organizatori: Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Academia Română Filiala Iași „Despre superstiții și leacuri tradiționale la imigranții români din Franța”;

3.Ioan Mircea Farcaș, Conferința Internațională „Migrația și mobilitatea umană în Europa. Pentru o mai bună integrare a comunităților de imigranți”, cu lucrarea prezentată în sesiune plenară Interferenze linguistiche nel caso degli immigrati romeni residenti in Italia, la: Fundația Primoli Italia, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul Suveran Militar de Malta, Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială (ASSOC), 18-19 noiembrie 2019 – Roma, Italia;

4.Adina Hulubaș, Customs exposure in the urban environment, în cadrul conferinței „Living Heritage in the City”, organizată de Centrul Regional pentru Salvgardarea Patrimoniului în sud-estul Europei, Sofia, Noua Universitate Bulgară, Muzeul de Istorie, Russe, 6 iulie 2020;

5.Adina Hulubaș, Exemple ale gândirii magice în viața de zi cu zi a imigranților români din Italia și Spania, la Simpozionul „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc”, organizată de Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu și Academia Română – Filiala Iași, Păltiniș, Sibiu, 10-12 septembrie 2020.

6.Ioana Baskerville, Sărbătorile de altădată și de altundeva. Din imaginarul socio-cultural al imigranților români, în cadrul Simpozionului internațional „Identitate şi ideologie. Limba şi literatura română în paradigma culturală contemporană”, a XIX-a ediţie, organizat de Institutul de Filologie Română „A. Philippide” și Asociația Culturală „A. Philippide”, 16-18 septembrie 2020.

7.Ioana Baskerville, Comportamente culturale ale imigranților români – între conservare, adaptare și imitare, în cadrul Simpozionul Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, organizat de Universitatea „Lucian Blaga”, din Sibiu, Păltiniș, 10-12 septembrie 2020.

8.Florin-Teodor Olariu, «Homo migrans» en tant qu’«Homo narrans» – considerations sur l’hypostase narrative du migrant, conferinţă prezentată online în cadrul Colocviului Rumänisch im Migrationskontext, organizat de către Universitatea „Ludwig-Maximilian” din München, 17–18 iulie 2020.

9.Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, Dinamici identitare recente la polonezii din Bucovina – o abordare sociolingvistică,conferinţă susţinută online la cel de-al XIX-lea Simpozionul internaţional de dialectologie, organizat de Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, în colaborare cu Societatea Română de Dialectologie, Cluj-Napoca, 10–11 septembrie 2020.

10. Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, Migraţia „luată la rost” sau despre utilitatea unui corpus de „migrafii” româneşti, comunicare prezentată în cadrul Simpozionului naţional Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, organizat de către Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, 11–12 septembrie 2020.

11. Veronica Olariu, La migración de retorno en la Republica Moldavia: aspectos sociolingüísticos, conferinţă prezentată online în cadrul Colocviului Rumänisch im Migrationskontext, organizat de către Universitatea „Ludwig-Maximilian” din München, 17–18 iulie 2020.

12. Alexandru L. Cohal, Ce (nu) știm despre limba română a migranților din Occident, în cadrul Simpozionului  Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 2020, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

13. Alexandru L. Cohal, Identitate şi ideologie. Limba română din repertorii ale migrației în Occident (1990−2020), în cadrul Simpozionului internațional Identitate şi ideologie. Limba şi literatura română în paradigma culturală contemporană, 2020, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi.

14. Alexandru L. Cohal, Repertori linguistici in contatto: il romeno in Italia în cadrul Oberseminar Romanistische Linguistik, Institut für Romanische Philologie, 2020, Universitatea „Ludwig-Maximilian”, München.

15. Alexandru L. Cohal, Identità linguistica nella migrazione. Recenti comunità romene nell’Europa Occidentali în cadrul Colocviul internațional Rumänisch im Migrationskontext, e, 2020, Universitatea „Ludwig-Maximilian”, München.

16. Dan Gabriel Sîmbotin, “Let it divide the Waters from the Waters”: Migration during Pandemic Times în cadrul International Scientific Conference „PROBLEMS OF THE SOCIAL AND ECONOMIC SECURITY (THE WORLD IN/AFTER THE GLOBAL PANDEMIC)“, Veliko Tarnovo, 20.11.2020.

17. Dan Gabriel Sîmbotin, “Arhetipuri ale imigrantului în imaginarul colectiv și impactul acestora asupra politicilor publice globale” în cadrul Simpozionului  Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 2020, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

18. Farcaș Ioan Mircea, “Influența mediului social asupra comportamentului lingvistic la emigranții români din Franța”, în cadrul Simpozionului  Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 2020, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Sunt publicate sau acceptate spre publicare 2 articole ISI

1. Adina Hulubaș, “Taking hold of the future: active childbirth practices and beliefs in Romania (in the home country and in migration)”, in Folklore. Electronic Journal of Folklore, 80, 2020, publicat.  

2. Dan Gabriel Sîmbotin, „Migrația: Delimitare conceptuală și imagini arhetipale”, Philologica Jassyensia, nr. 2 (32), 2020, acceptat.

Sunt publicate sau acceptate spre publicare 3 articole BDI

1. Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, „Graiurile poloneze din Poiana Micului şi Bulai (Bucovina de Sud) – o perspectivă comparativă de tip sociolingvistic pe baza ALAB”, Studia Romanica Posnaniensia 47, nr. 3, 2020, publicat.

2. Ciubotariu Adina, „Traditional “roots” as a remedy for living abroad. A perspective on Romanian immigrants’ behaviour”, Buletin de Psihiatrie Integrativă 83/4, 77-83, publicat.

3. Ana Daniela Farcaș, „Interferențe culturale observate la emigranții români din spațiul european”, Buletin Științific, fascicula Filologie, seria A, vol. XIX, 2020, acceptat.

Sunt în curs de publicare 3 studii în volume colective:

1. Ana Daniela Farcaș, Old vs. New. The Adaptation of Romanian Immigrants` Habits to the Socio-Cultural Realities of the Migration Destination Countries, în International Conference `Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts`, în curs de publicare în 2021.

2. Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, Les corpus de langue roumaine parlée : des corpus dialectaux aux corpus de « migraphies » linguistiques, în Aurelia Merlan/Barbara Schäfer-Prieß (Hrsg.), Randromania im Fokus, Berlin, Peter Lang Verlag, în curs de publicare în 2020.

3. Alexandru L. Cohal, „Fenomeni di interferenza linguistica nella seconda generazione di migranti romeni in Italia”, în Aurelia Merlan/Barbara Schäfer-Prieß (Hrsg.), Randromania im Fokus, Berlin, Peter Lang Verlag, 2020 (acceptat, în curs de publicare).

4. A fost publicat suportul de didactic (vademecum) cu titlul Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească (Alexandru L. Cohal (coord.), Editura Palatul Culturii, Iaşi, 2020, ISBN: 978-606-8547-46-6, 120 p. adună autori din cele trei proiecte componente care aparţin mai multor arii de studiu socio-umane, precum filologia (Alexandru-Laurenţiu Cohal, Florin-Teodor Olariu, Ana-Daniela Farcaș, Veronica Olariu, Ioan-Mircea Farcaş), filosofia (Dan-Gabriel Sîmbotin), etnologia (Ioana Repciuc, Adina Hulubaş), istoria şi arheologia (Dorin Dobrincu, Alexander Rubel, Flavius-Viaceslav Solomon, Andrei Cuşco, Roxana-Gabriela Curcă, Lavinia Grumeza, Leonidas Rados), studiul minorităţilor (Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Ioan-Marian Țiplic, Sorin Radu) şi psiho-pedagogia Dorina Apostol, Lucian-Eduard Condruț, Mariana Paliev, Mihaela Horumbete, Oana Topală.

5. Baza de date digitală cu eşantioane de limbă română vorbită în diaspora (1).

Există o bază de date cu peste 100 de ore de înregistrare audio la sediul Institutului de Filologie „A. Philippide”. 

3. Prezentarea realizărilor proiectului P3: Minoritățile etnice în regiunile istorice ale României – migrație și patrimoniu cultural.

a. Prezentarea proiectului

Responsabil de proiect este prof. univ. dr. habil. Sorin Radu

Din proiectul component P3 fac parte cinci cercetători (Sorin Radu, Ioan Marian Țiplic, Hannelore Baier, Alexander Rubel) dintre care un cercetător „nou angajat” (Ramona Besoiu). Activitățile în cadrul proiectului s-au desfășurat în conformitate cu obiectivele și planul de activități asumate prin cererea și contractul de finanțare. Proiectul s-a axat pe tema de cercetare: Minoritățile etnice în regiunile istorice ale României – migrație și patrimoniu cultural.

Obiectivele Specifice ale proiectului component P3 sunt:

O1) Creșterea contribuției academice și aducerea de plus valoare la cercetarea fundamentală românească privind migrația grupurilor etnice minoritare și identitatea lor culturală, prin actualizarea informațiilor bibliografice, identificarea de surse documentare noi, analize și interpretări statistice etc.;

O2) Dezvoltarea de metode, modele și teorii noi privind cercetarea relației dintre migrație, identitate și patrimoniu la grupurile minoritare;

O3) Livrarea unor contribuții științifice privind impactul migrației sașilor transilvăneni asupra propriei lor identități naționale, rolul patrimoniului material și imaterial în prezervarea identității lor naționale, impactul schimbărilor demografice din fostele comunități săsești asupra patrimoniului material și imaterial al locuitorilor din fostele așezări majoritar săsești;

O4) Sprijinirea factorilor de decizie centrali și regionali și locali, a mass-media și a ONG-urilor etc., asociațiilor sașilor din Germania în acțiunea de prezervare și valorificare a valorilor patrimoniale unice germane din Transilvania;

O5) Identificarea si compararea modelelor existente şi folosite de implicare cu succes a comunităților de altă etnie în conservarea şi păstrarea patrimoniului săsesc şi popularizarea modelelor de succes.

b. Realizările proiectului P3 în anul 2020

Realizările anului 2020 au fost următoarele:

  1. Management (raportări periodice)

Directorul proiectului component 3 este prof. univ. dr. habil. Sorin Radu, care, în același timp, este și responsabilul pentru Partenerul P2 Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu. Acesta a coordonat activitățile de cercetare ale membrilor în proiectul component nr. 3, a stabilit prioritățile privind deplasările interne și externe, a coordonat achizițiile în cadrul proiectulu, a urmărit respectarea de către membrii în echipa de cercetare a programului de lucru și a asigurat comunicarea permanentă între directorul de consorțiu și membrii proiectului component nr. 3. Fiecare membru al echipei a depus lunar raport de activitate.

Sorin Radu, coorganizator Simpozion, Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 10-12 septembrie 2020, Păltiniș/Sibiu.

  • Au fost prezentate 8 comunicări la reuniuni științifice naționale și internaționale:

1. Alexander Rubel, Jesus College Research Symposium, Of Horses and Men. The barracks of the Roman fort in Războieni-Cetate (Romania) and the flexibility of Roman military construction, Jesus College, Oxford, 27 mai 2020 (online).

2. Alexander Rubel, Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc,” „Sângele dac” şi discursul antimigraţionist: Dacii şi autohtonismul în discursul public în perioadă interbelică, Sibiu – Păltiniș, 10-12 septembrie 2020 (online).

3. Sorin Radu, Hannelore Baier, Emigrația germanilor din România – perspectivă istoriografică, la simpozionul Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 10-12 septembrie 2020, Păltiniș/Sibiu.

4.Ramona Besoiu, Bleiben oder gehen? Memorialistica sașilor transilvăneni, la simpozionul Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 10-12 septembrie 2020, Păltiniș/Sibiu.

5.Ioan Marian Țiplic, Colonizarea sașilor în Transilvania: arheologie și arhitectură, la simpozionul Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 10-12 septembrie 2020, Păltiniș/Sibiu.

6.Ioan Marian Țiplic, From Mannor to Church iu County, International Conference Militaria Mediaevalia in Științifică Națională Sub semnul lui Clio, Universitatea „Lucian Blaga” din South-East Europe, Sibiu, 14-17 octombrie 2020;

7.Ioan Marian Țiplic, Adrian Șovrea, Cercetările arheologice preventive de la Biserica Fortificată din Agnita/jud. Sibiu, Sesiunea Sibiu, 20 noiembrie 2020;

8.Ioan Marian Țiplic, Corina Cioltei Hopârtean, Alexandru Cioltei, Cercetările arheologice preliminare la Biserica Fortificată din Șeica Mică/jud. Sibiu, Sesiunea de comunicări științifice a Institutului ce Cercetări Socio-Umane Sibiu, 4 decembrie 2020.

  • Au fost publicate articole și studii după cum urmează:

Un articol este în curs de publicare într-o revistă ISI:

Alexander Rubel, „Die Diskussion um den dakischen Herkunftsmythos der Rumänen während der Zwischenkriegszeit und ihre Auswirkungen auf die Gegenwart”, Antike & Abendland, 2021, acceptat.

9 articole științifice în reviste peer-review (ERIH, SCOPUS EBSCO, CEEOL etc.)

1. Sorin Radu, „Un episod din chestiunea unificării Basarabiei cu România: activitatea Comisiei Regionale de Unificare (1921)”, „Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica”, tomul XVII, 2020, publicat.

2. Ramona Besoiu Bleiben oder gehen? Die Auswanderungsgründe der Rumäniendeutschen aus der Zeit von 1939 bis 1947, wiederspiegelt in ihrer Erinnerungsliteratur, „Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica”, tomul XVII, 2020, publicat.

3. Ioan Marian Țiplic, Cercetările arheologice preventive de la Biserica Fortificată din Șaroș pe Târnavă/jud. Sibiu, „Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica”, tomul XVII, 2020, (Revistă BDI: SCOPUS – ELSEVIER, ERIH Plus, EBSCO, CEEOL) – publicat.

4. Ioan Marian Țiplic, Fortified Church from Șeica Mică/Sibiu County. Archaeological researches. I, 2020, „Acta Terrae Septemcastrensis”, vol. XIX, (Revistă BDI: ERIH Plus, EBSCO, Index Copernicus, CEEOL) – publicat.

5. Ioan Bratu, Constantin Măruțoiu, Antonio Hernanz, Olivia Florena Nemeș, Ioan Marian Țiplic, Howell G. M. Edwards, Combined Vibrational Spectroscopic and Elemental Studies of 18th Century Transylvanian Stove Tiles, 2020, „Research Square”, https://doi.org/10.21203/rs.3.rs-29030/v1, p. 1-20, publicat;

6. Hannelore Baier, Sorin Radu, Reunificarea familiilor, emigrație, „vânzarea” germanilor din România – o perspectivă istoriografică, „Transilvania”, nr. 3, 2021, acceptat.

7. Ramona Besoiu, Bleiben oder gehen? Die Auswanderungsgründe der Rumäniendeutschen aus der kommunistischen Zeit, wiederspiegelt in ihrer Erinnerungsliteratur, „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, 2021, acceptat.

8. Ioan Marian Ţiplic, Corina Anca Simion, Oana Gâza, Tiberiu Bogdan Sava, Cristian Mănăilescu, Maria Valentina Ilie, Datarea radiocarbon a unor probe de oase cremate din situl de la Pãuca – Biserica Ungureascã, judeţul Sibiu, „Argesis”, seria Istorie XXIX, 2020, acceptat.

9. Ioan Marian Țiplic. Cercetări arheologice la bisericile fortificate săsești: stadiu și perspective, Transilvania 1, 2021, acceptat.

3 studii în volume colective:

  1. Ioan Marian Țiplic, Maria Crîngaci Țiplic, The Archaeology of Romanesque Churches in Transylvania (11th–13th Centuries), în: Ecclesiastical Landscapes in Medieval Europe. An archaeological perspective, edited by José C. Sánchez-Pardo, Emmet H. Marron and Maria Crîngaci Țiplic, Archaeopress Archaeology, Oxford, 2020, p. 107-121.
  2. Alexander Rubel, The Town of (L)Ibida / Slava Rusă (Scythia Minor) in the context of a new Defence Strategy of the Empire in Late Antiquity, in: A. Rubel and H.-U. Voß (eds.), Experiencing the Frontier and the Frontier of Experience. Barbarian Perspectives and Roman Strategies to Encounter New Threats, Oxford: Archaeopress, în curs de publicare în 2020.
  3. Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu,  Die Auswirkung der Emigration der Rumäniendeutschen aus Siebenbürgen auf das sächsiche imaterielle Kulturgut. Die Institution der „Nachbarschaft” in Ortschaften des Harnbachtales, în Mathias Beer, SorinRadu, Florian Florian Kührer-Wielach (editori), Die Deutschen in Rumänien. Migration und Kulturerbe nach 1945, Vandenhoeck & Ruprecht Verlage, Göttingen, Wien, Köln und Weimar, în curs de publicare în 2021.

4. Materiale pentru ghiduri turistice, studii și analize de impact, hărți, suporturi didactice, emisiuni radio și tv, cursuri de specialitate pentru studenți

Din cadrul proiectului P 3 au fost livrate 8 unități didactice către Vademecum: Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească, Coordonator: Alexandru L. Cohal, Editura Palatului Culturii, Iași, 2020, 120 pp. ISBN 978-606-8547-46-6.

Au fost realizate cursuri didactice de către prof. univ. dr. Sorin Radu și de către prof. univ. dr. Ioan Marian Țiplic

Ramona Besoiu a cercetat efectele migraţiei etnicilor germani din comunităţile săseşti din Transilvania asupra patrimoniului cultural imaterial. A realizat o analiză de conţinut a website-urilor fundaţiilor şi organizaţiilor non-profit implicate în păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural săsesc: www.kulturerbe-kirchenburgen.de (Patrimoniul Cultural al Bisericilor Fortificate); www.sbs-stiftung.de (Fundaţia Saşilor Transilvăneni); www.patrimonium-saxonicum.ro (Fundaţia Patrimonium Saxonicum); www.schloss-horneck.de (Castelul Horneck Germania), http://www.teutsch.ro (Centrul de Dialog şi Cultură Friedrich Teutsch al Bisericii Evanghelice C.A. din România).

Realizarea de interviuri în satele Alțâna, Roșia, Vurpăr, Nocrich și Hosman pe tema patrimoniului imaterial al sașilor și preluarea unor elemente de către comunitățile de români și romi;

Colectarea de date şi imagini despre instituţia vecinătăţii (fotografii de arhivă, statute, semnul, lada vecinătăţii ș.a.);

Colectarea de date şi imagini despre sărbătoarea „Fuga lolelor” (fotografii de arhivă participanţi, fotografii cu lăzile breslelor ș.a.);

Realizarea de interviuri în Agnita și Sibiu cu participanți activi la „Fuga lolelor”;

Cercetări arheologice cu rezultate concrete implementate la monumente ecleziastice aparținând comunității săsești:

Cercetări arheologice la Biserica Fortificată din Agnita/jud. Sibiu – Iulie-august 2020, autorizație de cercetare nr. 265/14.05.2020;

Cercetări arheologice la Biserica Fortificată din Ruja/jud. Sibiu – septembrie 2020, autorizație de cercetare nr. 341/29.06.2020;

Cercetări arheologice la Biserica Evanghelică din Câlnic/jud. Alba – octombrie-noiembrie 2020, autorizație de cercetare nr. 536/30.09.2020;

Cercetări arheologice la Biserica Fortificată din Cisnădie/jud. Sibiu – ianuarie-martie 2020, autorizație de cercetare nr. 681/27.11.2019.

Toate aceste activități au avut rezultate concrete direcționate către mediul cultural și muzeistic.