PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116

MIGRAȚIE ȘI IDENTITATE ÎN SPAȚIUL CULTURAL ROMÂNESC. ABORDARE MULTIDISCIPLINARĂ

RAPORT ȘTIINȚIFIC, 2018

Din proiectul complex PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116 fac parte 21 cercetători, dintre care opt reprezintă proiectul component nr. 1 („Ipostaze istorice ale migrațiilor. Între reconstituirea trecutului și discursul identitar românesc”), opt proiectul component nr. 2 („Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală”) și cinci proiectul component nr. 3 („Minoritățile etnice în regiunile istorice ale României – migrație și patrimoniu cultural”). Patru dintre membrii proiectului sunt cercetători nou angajați. Din punct de vedere instituțional, proiectul reunește cercetători de la trei institute ale Filialei Iași a Academiei Române (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”; Institutul de Arheologie; Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane”), Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității „Lucian Blaga din Sibiu” și Centrul Universitar Nord Baia Mare al Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

Ținând cont de specificul fiecărui proiect component, cercetările s-au desfășurat în arhive, biblioteci, muzee și pe teren. Membrii în proiectul component nr. 1 au efectuat deplasări de documentare în Bulgaria, Luxemburg, Republica Moldova, Franța, Italia, Belgia, Germania, Spania și București, cercetătorii din cadrul proiectului component nr. 2 au efectuat anchete de teren și documentări în Republica Moldova, Italia, Franța și Bulgaria, iar echipa din proiectul component nr. 3 și-au completat cunoștințele în domeniu în biblioteci din Germania, Austria și București. În urma deplasărilor au rezultat registre bibliografice/documentare și anchete de teren care stau la baza comunicărilor prezentate la reuniuni științifice și articolelor/capitolelor de cărți publicate în reviste de specialitate indexate BDI sau în culegeri de studii tematice.

În cadrul proiectului component nr. 1 au fost analizate cu precădere aspecte istorice privitoare la relația dintre migrații și identitate pe teritoriul actual al României și Republicii Moldova, din antichitate până în perioada contemporană. O atenție specială a fost acordată: 1) factorilor care au determinat migrațiile în nordul Mării Negre și spațiul carpatic; 2) rolului migrațiilor formative și politice în geneza curentelor culturale și politice în România în secolele XIX și XX, 3) minorităților etnice și migrațiilor, 4) migrațiilor în contextul regimurilor autoritare și totalitare. Membrii în proiectul component nr. 2 au desfășurat mai multe anchete de teren, în urma cărora au rezultat chestionare completate și înregistrări audio cu migranți și ex-migranți. În același timp, cercetările din cadrul proiectului component nr. 3 au îmbinat cercetările din arhive și biblioteci cu cele de teren (în muzee și complexe arheologice).

Analizate în ansamblu, rezultatele activităților în anul 2018 MIRO se prezintă astfel:

1. Efectuarea a 22 deplasări de documentare în țară și străinătate;
2. Prezentarea a 38 comunicări la conferințe naționale și internaționale;
3. Publicarea a 12 articole științifice/capitole de cărți în reviste indexate BDI și volume colective;
4. Organizarea unui work-shop tematic;
5. Pregătirea a două conferințe științifice internaționale prevăzute a avea loc în 2019.

Chiar dacă pentru primul an de derulare nu au fost prevăzute activități importante de diseminare a rezultatelor, membrii în proiectul complex au participat la mai multe reuniuni științifice naționale și internaționale, cu aproape 40 de comunicări, și au publicat 11 studii științifice. În prezent, în proces de evaluare la reviste indexate BDI se află alte 10 articole, care urmează să apară în cursul anului 2019.

PROIECT COMPONENT NR. 1.

Responsabil de proiect Dr. Flavius-Viaceslav Solomon

Din proiectul component P1 fac parte opt cercetători, dintre care doi cercetători nou angajați. Activitățile în cadrul proiectului s-au desfășurat în conformitate cu obiectivele și planul de activități asumate prin cererea și contractul de finanțare, fiind urmărite următoarele direcții de cercetare: migrații în nord-vestul Mării Negre în antichitate; migrație și identitate în evul mediu românesc; migrațiile formative în secolul XIX; imigrațiile politice în Regatul României și geneza doctrinelor politice în a doua jumătate a secolului XIX – prima jumătate a secolului XX; minorități etnice și migrații în România în perioada interbelică; transferuri de populație și migrație economică în România comunistă. În această fază a proiectului, o atenție specială a fost acordată documentării în arhive și biblioteci românești și străine. Astfel, membrii în echipa de cercetare au efectuat deplasări în Bulgaria (Sofia), Luxemburg, Republica Moldova (Chișinău), Franța (Paris, Lyon, Avignon), Italia (Torino), Belgia (Bruxelles), Germania (München), Spania (Barcelona), București.

În sinteză, rezultatele activităților în anul 2018 în cadrul P1 sunt următoarele:

1. Efectuarea a 10 deplasări de documentare în țară și străinătate;
2. Prezentarea a 7 comunicări la conferințe naționale și internaționale;
3. Publicarea a 8 articole științifice/capitole de cărți în reviste indexate BDI și volume colective;
4. Organizarea unui work-shop tematic;
5. Pregătirea a două conferințe științifice internaționale prevăzute a avea loc în 2019.

Rapoartele individuale din anexă sunt parte a acestui raport de sinteză. 

ACAD. VICTOR SPINEI, director de proiect complex, membru cercetător

Participări la conferințe

1. Spinei, Hoarda de Aur și migrația la nordul Mării Negre în Evul Mediu târziu, la workshop-ul Proiectului Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară (MIRO), Iaşi, 4.05.2018
2. Spinei, Preliminariile Marii Uniri, la Conferinta Internationala de la Freiburg im Breisgau (Germania), 8.03.2018
3. Spinei, Unele aspecte privind raporturile romanilor cu Hoarda de
   Aur, la Congresul National al istoricilor din Romania, Iași, 29.08.2018

Activitate de cercetare și documentare

1. Cercetări in muzeele si bibliotecile din Franța.

• Lyon: Bibliotheque Municipale, Musee des Beaux-Arts
• Avignon – Franța: Biblioteca Universitara, Musee Lapidaire, Palais des Papes,
  Musee du Petit Palais, Musee Calvet.

2. Cercetări in muzeele si bibliotecile din Italia

• Torino: Biblioteca Nazionale Universitaria, Museo Egizio, Museo d‘Arte Orientale, Museo Civico d’Arte Antic

1. FLAVIUS-VIACESLAV SOLOMON, membru cercetător, responsabil proiect component nr. 1

Deplasări de documentare

• 1-14 noiembrie 2018, Chișinău, Republica Moldova. Cercetări la Biblioteca Națională a Republicii Moldova;
• 25-28 noiembrie 2018, București. Cercetări la Arhivele Naționale ale României și Biblioteca Academiei Române.

Participări la conferințe

• Solomon, F-V., Emigrația rusă în România în anii 1870-1890 și geneza curentelor politice și culturale de stânga din Vechiul Regat, la workshop-ul Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, Iași, Academia Română, 4 mai 2018;
• Solomon, F-V., Российская политическая эмиграция в Румынии и начало румынского социалистического движения, la conferința The Black Sea and the Black Sea Region as a Contact Zone of Civilizations and Cultures, Ucraina, Kharkiv, V.N. Karazin University, 22-23 noiembrie 2018.

Articole publicate

1) Oportunism și colaboraționism intelectual în timp de război. Pe urmele „expedițiilor academice” românești la Odesa în anii 1941-1944, în „Archiva Moldaviae” (Iași), X, 2018, p. 341-362. Revistă indexată BDI (CEEOL), ISSN: 2067-3930.

1. DORIN DOBRINCU, membru cercetător

Cercetări în arhive și biblioteci

            Stagiu prelungit de cercetare în Arhiva Consiliului Național pentru Studiul Arhivelor Securității, mai exact în depozitul de la Popești-Leordeni. În fondul Documentar a depistat o mare cantitate de documente realizate de diverse instituții ale statului român, de la nivel central și local. Acestea privesc starea de spirit a populației, distrugerile provocate de război, seceta din anii 1945-1946, foametea din 1946-1947, care a afectat îndeosebi partea estică a României, cu formele cele mai grave de manifestare în Moldova și nord-estul Munteniei, plecarea a zeci de mii de oameni din aceste regiuni spre alte zone ale țării pentru a procura alimente sau pentru a rămâne acolo temporar sau definitiv, mutarea provizorie a mii de copii din estul în vestul României, dar și în străinătate, pentru a-i feri de consecințele foametei, atitudinea autorităților și populației din regiunile excedentare față de drama oamenilor din regiunile afectate de secetă și foamete, ajutoarele trimise acestora din urmă din zonele favorizate sau din străinătate, discursurile contemporane cu privire la foamete ș.a.m.d.

1. LEONIDAS RADOS, membru cercetător

Cercetări în arhive și biblioteci

În perioada 2-9 septembrie 2018 a efectuat un prin stagiu de cercetare, unul de acomodare cu fondurile și specificul acestora, în arhivele pariziene. A reușit să vadă doar o parte din dosarele Facultății de Litere, pe unde au trecut corifei precum Titu Maiorescu și V.A. Urechia la jumătatea secolului XIX.

În perioada 24-28 noiembrie a cercetat Arhiva Universității Libere din Bruxelles, căutând câțiva studenți români care-și definitivaseră studiile acolo, între care cel mai important este socialistul Constantin Mille, implicat în prima grevă studențească din România (1880).

Participări la conferințe:

Rados, L., „Migrația academică în România modernă. Categorii, direcții, modele”, la workshop-ul Proiectului Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară (MIRO), Iaşi, 4.05.2018

Rados, L., „Între erudiție și credință: Constantin Erbiceanu la Facultatea de Teologie din București”, Conferința internațională „Jus eclesiasticum în viața Bisericii Ortodoxe Române”, 20-21 septembrie 2018

Articole publicate:

Leonidas Rados, „Epistolar savant: Oreste Tafrali și Demosthene Russo”, în volumul Florea Ioncioaia, Leonidas Rados (coordonatori), Fragmente de pe un câmp de luptă: studii în istoria universității, Iași, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 2018, p. 237-338.

1. VICTOR COJOCARU, membru cercetător

Deplasări pentru documentare

A efectuat o deplasare în perioada 17.09 – 27.09.2018 la Universitatea Internaţională Elenă/International Hellenic University, Salonic/Thessaloniki, Grecia în vederea documentării şi a diseminării rezultatelor proiectului. Documentarea a constat în vizitarea unor situri şi muzee mai importante din Salonic şi din regiune.

Participări la conferințe

            1) Workshop organizatoric în cadrul Proiectului Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară (MIRO), Iaşi, 4.05.2018, la care a prezentat comunicarea COJOCARU, V. „Străinul în lumea pontică din perspectiva instituţiei proxeniei”.

2) Cojocaru, V. „Greeks and Non-Greeks in the BCOSPE II and BCOSPE III projects”, la Simpozionul internaţional “Peoples in the Black Sea, from Prehistory to the Roman period”, Salonic/Grecia, 21-23 septembrie 2018.

Articole publicate (cu trimitere la proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116 în prima notă)

Victor Cojocaru, Связи Крыма с Причерноморьем и Средиземноморьем по данным античных памятников лапидарной эпиграфики (с особым акцентом на проксенических декретах) / Connections between the Crimea and Pontic and Mediterranean according to antique monuments of lapidar epigraphic (accentuating on the proxenic decrees), în Крымская Скифия в системе культурных связей между Востоком и Западом (III в. до н. э. – VII в. н. э.): коллективная монография / Crimean Scythia in a system of cultural relations between East and West (3rd century BC to the 7th century AD): collective monograph, ed. by Askold Ivantchik and Valentina Mordvintseva, The Russian Academy of Sciences, Institute of World History: Moscow – Simferopol 2017 [2018], ISBN 978-5-6040110-3-4, p. 303-304 (hărţi), 335-349 (text), 391-439 (bibliografie).

1. LAVINIA GRUMEZA, membru cercetător

Participări la conferințe

1. Grumeza, Problematica străinului în contextul relaţiilor romano-barbare:

lumea dacică și sarmatică, la workshop-ul Proiectului Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară (MIRO), Iaşi, 4.05.2018.

1. Grumeza, How ‘to beat’ the Barbarians with beads and coins? The case of the

Sarmatians living West of Roman Dacia, la The 24th Annual Meeting of the European Association of Archaeologists: Reflecting futures, Barcelona – Spain, 4.09 – 9.09.2018.

Articole publicate

1. Grumeza, Where is the Border? In Search of the Western Dacian Limes from a  ”Barbarian” Perspective, în C. S. Sommer, S. Matešić (Hrsg.), Limes XXIII. Beiträge zum Welterbe Limes, Sonderband 4/II (Mainz 2018), p. 1057-1059

1. ANDREI CUȘCO, membru cercetător, nou angajat

În perioada aferentă activității sale în cadrul proiectului MIRO (începând de la 1 iunie 2018), Andrei Cușco s-a axat, în special, pe faza inițială a documentării legate de tematica cercetărilor sale, anume: migrația intelectuală românească în spațiul academic / cultural al Imperiului Rus și emigrația politică dinspre Imperiul Rus spre România, la sfârșitul secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. De asemenea, o altă dimensiune complementară a preocupărilor sale din cadrul proiectului se va concentra pe emigrația evreiască din Basarabia (în special, spre Occident) și pe afluxul populației evreiești dinspre Imperiul Rus spre Regatul Român, cu precădere în primele decenii ale secolului al XX-lea. Reieșind din aceste interese de cercetare, principalul obiectiv al lui Andrei Cușco a fost documentarea preliminară privind tematica în cauză, în special prin lectura literaturii secundare specializate. Astfel, a consultat un șir de lucrări dedicate mișcărilor de populație din regiunea Europei de Est înaintea primei conflagrații mondiale, precum și transferurilor culturale și academice din zonă (atât publicațiile disponibile în format electronic, cât și cele accesibile la BCU Iași). De asemenea, a consultat un șir de documente diplomatice relevante pentru problematica migrației evreiești, în contextul relațiilor ruso-române din primele decenii ale secolului al XX-lea.

În scopul aprofundării unor aspecte legate de direcția sudică a interferențelor culturale și proceselor migraționiste dinspre și înspre spațiul românesc, între 5 septembrie și 26 octombrie 2018 A. Cușco a întreprins o călătorie de cercetare în orașul Sofia, Bulgaria. A lucrat cu colecțiile disponibile la Arhivele de Stat ale Bulgariei și la Biblioteca Națională din Sofia.

În perioada menționată mai sus, A. Cușco a participat la câteva întruniri științifice, la care a prezentat comunicări legate de tematica proiectului. Astfel, pe 20 iunie 2018 a susținut o conferință în cadrul Institutului de Istorie ”A. D. Xenopol” din Iași, pe tema Naționalism, mobilizare socială și violență de stat la periferiile occidentale ale Imperiului Rus în timpul Primului Război Mondial, în care a abordat, printre altele, și subiectul politicilor populației în această perioadă. Între 25-30 iunie 2018, A. Cușco a participat la conferința internațională organizată la București de Society for Romanian Studies (SRS), în cadrul căreia a prezentat comunicarea ’National Indifference,’ Mobilization of Ethnicity and Alternative Identity Projects in Early 20^th-Century Bessarabia. Pe baza acestei comunicări, în numărul 1, 2018, al revistei Plural. History, Culture, Society (Chișinău) va fi publicat articolul ”Scenariile alternative” ale identității basarabene la începutul secolului al XX-lea: mobilizare etnică, românitate incertă și construcție națională într-o provincie de frontieră. Revista va apărea în luna noiembrie 2018. În fine, între 17-19 septembrie 2018, a participat la Conferința Internațională World War I and Beyond: Human Tragedies, Social Challenges, Scientific and Cultural Responses, organizată la București de Fundația Humboldt. În cadrul acestui simpozion, A. Cușco a prezentat comunicarea Mobilization of Ethnicity, State Violence and Population Politics in the East European Borderlands during World War I.

PHILIPPE HENRI BLASEN, membru cercetător, nou angajat

În timpul acestei prime perioade din cadrul proiectului „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară”, adică dintre 1 iunie 2018 și 31 decembrie 2018, Philippe Henri Blasen, angajat în calitate de membru-cercetător în proiect, s-a ocupat de colectarea materialelor documentare necesare pentru executarea cercetării, precum și publicării unor prime rezultate în reviste de specialitate. Cu precădere au fost consultate fonduri din Arhivele Naționale Istorice Centrale, la fel ca și din arhivele din diferite servicii județene, în legătură cu chestiunea minoritară în timpul dictaturii regale, precum și cu crearea unor colonii în perioada interbelică în județul Cernăuți din cadrul Bucovinei. În perioada sus-amintită, a participat între 26 și 30 iunie la Conferința Științifică Internațională organizată de Society for Romanian Studies [Societatea pentru Studii Românești] la Academia de Studii Economice din București, prezentând tema: „Regionalism after the Administrative Reform of 14th August 1938. How Romanian Authorities and Elites celebrated the Year 1918 in Suceava Region” [Regionalism după reforma administrativă din 14 August 1938. Celebrarea anului 1918 de către autorităţi şi elite în ţinutul Suceava].

În urma consultării arhivelor și a bibliotecilor, precum și a pregătirii prezentării ținute la București, a redactat trei articole științifice:

1. Terrorisme légionnaire et ordonnances antisémites. La Région Suceava d’octobre 1938 à septembre 1940, în „Archiva Moldaviæ”, nr. X, 2018.
2. Regionalism after the Administrative Reform of 14th August 1938. How Romanian Authorities and Elites celebrated the Year 1918 in Suceava Region, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, nr. LV, 2018 (sub tipar).
3. Manuels et programmes pour l’enseignement en langue roumaine de l’histoire et de la géographie nationales roumaines en Roumanie, au Maramureş, en Transylvanie, en Bucovine et en Bessarabie entre 1859 et 1918, în „Plural”, nr. 1, 2018 (sub tipar).

PROIECT COMPONENT NR. 2. RAPORT DE ACTIVITATE, 2018

Responsabil de proiect Dr. Alexandru-Laurențiu Cohal

Echipa P2 formată din 8 cercetători a îndeplinit cu succes obligațiile asumate în anul 2018 în cadrul proiectului complex MIRO. Pentru atingerea scopurilor P2 au fost preconizate: interviuri (anchete de teren), pe baza instrumentelor comune de lucru, din care să rezulte chestionare completate și înregistrări audio cu migranți și ex-migranți, comunicări științifice la manifestări de profil, naționale și internaționale, articole pe baza cercetărilor din P2, activități de documentare și de actualizare a cunoștințelor din domeniile de interes din P2, un website al proiectului complex MIRO dedicat ilustrării scopurilor și activităților P2, o versiune inițială a suportului didactic destinat studierii limbii și civilizației române al cărui destinatar este diaspora românească din Occident.

            Însumând, în 2018 au fost realizate în cadrul P2 următoarele:

1. Site-ul miro.acadiasi.ro ;
2. Cca 140 ore de înregistrări audio, pentru un număr de 122 de migranți și remigranți intervievați, în cadrul unei prime părți din anchetele de teren;
3. Opt deplasări ale cercetătorilor în Republica Moldova, Italia, Franța, la care se adaugă anchetele interne, în România, pentru remigranți; o deplasare în Bulgaria pentru un stagiu de cercetare;
4. Douăzeci de comunicări științifice la manifestări de prestigiu, din România și din Europa;
5. Un articol științific tipărit, altele în pregătire (nov. – decembrie a.c.);
6. Două ateliere de formare în cercetare, al căror beneficiar a fost partenerul de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca – Centrul Universitar de Nord Baia Mare.

Pentru toate aceste realizări există documentația necesară dovedirii îndeplinirii lor, ca obiective din P2.

Alte activități în cadrul P2 au fost:

7. Documentare în biblioteci, pentru actualizarea informației / cunoștințelor din varii domenii de activitate / științifice;
8. Realizarea unui suport didactic în formulă experimentală (Vademecum), destinat didacticii predării limbii române ca limbă străină, în cadrul unui curs de limbă și civilizație destinat copiilor migranților din școlile din Occident.

Obiectivele pentru 2019 sunt cele de la Anexa II. b, în care sunt descrise cronologic etapele și obiectivele pentru următorul an din proiect, detaliate în Graficul Gantt al P2, unde sunt descrise activitățile, perioadele destinate lor, responsabilii. Întrucât activitățile din anul 2018 au fost completate, respectiv deoarece obiectivele primului an de proiect au fost atinse, rezultă că nu se impune nici refacerea graficului Gantt nici nu este necesară modificarea etapizării prevăzute la momentul contractării.

1. ALEXANDRU-LAURENȚIU COHAL, membru cercetător, responsabil proiect component nr. 2

Cercetări în arhive și biblioteci

Au fost consultate bibliotecile din Universitățile: Sapienza Università di Roma, Università degli Studi di Torino, în vederea actualizării bibliografiei specifice ariei disciplinei sociolingvistica migrației. A fost consultată Biblioteca Universității “Al. I. Cuza” din Iași, în vederea consolidării cunoștințelor ariei disciplinei metodica predării limbii române ca limbă străină.

Participări la conferințe

1. Cohal, A. L, Elemente de inovație în metoda cercetării sociolingvistice în cadrul P2, Workshop MIRO, Iași, 04.05.2018, organizat de ARFI;
2. Cohal, A. L, Fenomeni di interferenza linguistica nella seconda generazione di migranti romeni in Italia, la Conferința internațională „Randromania im Fokus: gesprochenes Rumänisch, Portugiesisch und Galicisch” ce a avut loc la Universitatea „Ludwig-Maximilian”, München, Germania [deplasare în perioada 25.04.2018 – 29.04.2018 prin proiect];
3. Minorități lingvistice românești din perioada recentă (Italia, Franța, Spania), în cadrul Simpozionului Centenarul Marii Uniri a românilor: istorie și perspective, organizat de Despărțamântul „Mihail Kogălniceanu” Iași (ASTRA) împreună cu Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane” Iași, în data de 10.05.2018;
4. După douăzeci de ani… de limbă română L1 în Occident, în cadrul Simpozionul internațional 1918 – 2018. Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective, organizat de Institutul de Filologie Română „A. Philippide” – Iași, în data de 26–28 septembrie 2018;
5. Vademecum: un suport didactic destinat generației a doua de migranți românofoni în Occident, în cadrul Simpozionul internațional 1918 – 2018. Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective, organizat de Institutul de Filologie Română „A. Philippide” – Iași, în 26–28 septembrie 2018;

Anchete de teren

Ancheta de teren preliminară [A] a constat în rularea instrumentelor de lucru, în vederea probării și îmbunățirii lor, pe un număr ales de subiecți, respectiv pe doi remigranți din Franța (la Baia Mare), un migrant basarabean în România (la Iași), un migrant român din Italia (ce se afla în trecere prin Iași), un remigrant român întors din Italia. Această activitate s-a întins pe lunile aprilie-iunie. Au rezultat 8 ore de înregistrări audio.

Odată instrumentele verificate, Ancheta de teren propriu-zisă a constat în [B] realizarea de interviuri cu imigranţii români din Lațio și Piemonte, respectiv localităţile Roma, Rignano Flaminio, La Storta, Orte, Monterotondo, Borghesiana, Torino. Subiecţii intervievaţi provin din ambele categorii de gen (bărbaţi şi femei), diverse niveluri de instrucţie (cu studii superioare şi cu studii liceale sau şcoli profesionale), au vârste cuprinse între 20 de ani și 64 de ani), proveniți din Galaţi, Suceava, Iaşi, Craiova, Brăila, Vrancea, Torino şi din Republica Moldova, și aparțin mai multor sectoare profesionale (îngrijitoare la domiciliu, tâmplari, profesori, zidari, oameni de afaceri etc.). A asistat la lecţii de Limbă, cultură şi civilizaţie românească (LCCR) organizate sub egida Institutului Limbii Române la Torino, destinatarii acestora fiind copiii migranţilor români în Italia, elevi în şcoala italiană. Rezultatele cercetării au fost următoarele [C]: 18 subiecţi intervievaţi, 22 ore de înregistrări audio, 16 chestionare sociolingvistice completate.

Tot la capitolul anchete de teren a intervievat doi subiecți profesori LCCR, din țări occidentale precum Belgia și Spania, prin care a început studiul de caz necesar realizării suportului didactic ([D] Vademecum) destinat predării limbii și culturii române copiilor migranților. Au rezultat 7 ore de înregistrări audio.

1. DAN-GABRIEL SÎMBOTIN, membru cercetător

Cercetări în arhive și biblioteci:

A realizat cercetări și documentare în cadrul Bibliotecii Filialei Iași a Academiei Române, în biblioteca Centrului Universitar Nord al Universității Tehnice din Cluj Napoca și în perioada 29.10-2.11.2018 s-a documentat în Biblioteca Universității Sfântul Chiril și Sfântul Metodius din Veliko Târnovo, Bulgaria. A cercetat și sursele on-line identificând cercetări (studii, articole, prezentări), date statistice dar și articole de presă de actualitate și de mare interes.

Participări la conferințe:

1. Sîmbotin, D. G., Politici privind dezvoltarea limbii române la 100 de ani de la Marea Unire. Modificări privind utilizarea limbii în contextul migrației actuale în cadrul Simpozionului Centenarul Marii Uniri a românilor: istorie și perspective, Iași Chișinău 9.05-13.052018. Organizatori: Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iași în parteneriat cu Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane” al Filialei Iași a Academiei Române și Asociația Istoricilor din Republica Moldova.
2. Sîmbotin, D. G., Migration and Personal Identity. A general perspective regarding the impact of emigration on European Securit, în cadrul The Third International Scientific Conference “International Security and Development Policies in Bulgaria and on the Balkans”, perioada 2-3.11.2018

Anchete de teren: – / Deplasări:

În perioada 11.05.2018 – 13.05.2018 a efectuat o deplasare la Chișinău, Republica Moldova în vederea participării la Simpozionul Centenarul Marii Uniri a românilor: istorie și perspective. În cadrul Simpozionului am prezentat lucrarea Politici privind dezvoltarea limbii române la 100 de ani de la Marea Unire. Modificări privind utilizarea limbii în contextul migrației actuale.

În perioada 22.07.2018–24.07.2018, o deplasare la Centrul Universitar Nord, Baia Mare al Universității Tehnice din Cluj Napoca. Scopul acestei deplasări de lucru a fost stabilirea cu partenerii de proiect din Baia Mare, prin discuţii, analize şi proiecţii comune asupra temei specifice subproiectului al II-lea, intitulat Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală, a unei metodologii unitare de cercetare privind anchetele de teren şi, ulterior, analiza datelor astfel obţinute. Au fost efectuate, în acest sens, inclusiv două anchete de probă cu subiecţi care s-au întors în România după o experienţă migratorie în Occident.

În perioada 28.10.2018 – 4.11.2018 a efectuat o deplasare în localitatea Veliko Târnovo, Bulgaria, în vederea efectuării unui stagiu de cercetare la Universitatea Sfântul Chiril și Sfântul Metodius din Veliko Târnovo, Facultatea de Filosofie și participării la The Third International Scientific Conference “International Security and Development Policies in Bulgaria and on the Balkans”. În data de 2.11.2018 a prezentat lucrarea Migration and Personal Identity. A general perspective regarding the impact of emigration on European Security în cadrul Conferinței, iar în data de 3.11.2018 a prezentat lucrarea de deschidere a Mesei rotunde: “Global Crises, Migration and European Security”.

1. ADINA CIUBOTARIU (HULUBAȘ), membru cercetător

Cercetări în arhive și biblioteci;

A consultat 38 de surse bibliografice din Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu” și baze de date on-line.

Participări la conferințe;

1. Ciubotariu, A., Ce este transnaţionalismul şi cum poate fi valorificat din perspectiva antropologiei culturale, în cadrul Workshopului MIRO (Migraţie şi identitate în spaţiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, cod: PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116), organizat de Academia Română, Filiala Iaşi, Iaşi, 4 mai 2018;
2. Ioana Repciuc, Adina Ciubotariu, De la periferie către centru. O reprezentare multimedia a românilor din afara granițelor, prezentată în cadrul Atelierelor „Brăiloiu”: „România şi românii în sunet şi imagine”, organizate de Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, Bucureşti, 17 octombrie 2018;
3. Ciubotariu, A., Ghid pentru acasă: un posibil suport didactic dedicat generaţiei a doua de imigranţi români, în cadrul Simpozionului internaţional „Valori europene în patrimoniul naţional” organizat de Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române – Filiala Iaşi şi Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Naţional Muzeal „Moldova”, Iaşi, România, 7-8 iunie 2018;
4. Ioana Repciuc, Adina Ciubotariu, Food, clothes, and expectations. Romanian migrants non-monetary remittances as intercultural exchange, prezentată în cadrul Conferința internațională „More than Money. Remittances as social practice”, organizată de SIEF (International Society for Ethnology and Folklore) Working Group „Migration & Mobility” şi Institutul de Istorie şi Etnologie Europeană al Universității din Innsbruck, Austria, 26-28 septembrie 2018;
5. Ciubotariu, A.,Sărbătorile tradiţionale şi rol lor în întărirea legăturilor de familie, în cadrul Conferinţei „Toamnă româno-italiană”, organizată de Asociaţia „Cenaclul de la Roma” şi Asociaţia Universul Prieteniei, Iaşi, în colaborare cu Ambasada României în Republica Italiană şi Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Italia, Roma, 4 octombrie 2018;
6. Ciubotariu, A.,Childbirth customs from Moldavia in a changed scenery: Migrants and their cultural demeanour, în cadrul Conferinţa internațională „City Rituals”, 13^th bi-annual conference of The Ritual Year Working Group (SIEF), organizată de Societatea Internaţională de Etnologie şi Folclor, în colaborare cu Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu”, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Academia Română,  Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în Bucureşti, România, 7-9 noiembrie 2018.

Anchete de teren

A intervievat în România 7 subiecți (femei, cu studii medii și superioare, din Italia și Spania) și au rezultat 271 de minute înregistrate cu răspunsurile la chestionarul redactat pentru anchetele de teren.

În perioada 30 septembrie – 6 octombrie a desfășurat o anchetă de teren în Italia unde a înregistrat 15 subiecţi care locuiesc în 4 localităţi (Roma şi adiacent ei). Au rezultat 8 ore şi 55 de minute de înregistrări audio și 45 de fotografii.).

1. FLORIN-TEODOR OLARIU, membru cercetător

Participări la conferințe

1. Olariu, F. T, Metode calitative în cercetarea migraţiei: corpusul de „migrafii” lingvistice, la Workshopul de deschidere al proiectului Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, Academia Română, Filiala Iaşi, 4 mai 2018;
2. Olariu, F. T, Veronica Olariu, Corpus de „migrafii” lingvistice româneşti. Aspecte metodologice, la Simpozionul internaţional /Internationale Tagung Randromania im Fokus: gesprochenes Rumänisch, Portugiesisch und Galicisch, organizat de Ludwig Maximilians-Universitat München, Germania, 26–28 aprilie 2018;
3. Olariu, F. T, „Romania circulatoria”: aspecte ale migrației românești din Italia, Spania și Franța, la Simpozionul internaţional 1918 – 2018. Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective, a XVII-a ediţie a Simpozionului anual internaţional al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, simpozion dedicat Centenarului Marii Uniri, 26–28 septembrie 2018

Anchete de teren

Scopul cercetărilor de teren întreprinse în anul 2018 a fost subsumat unuia dintre obiectivele generale ale proiectului Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, şi anume acela ca, prin datele astfel culese, să se realizeze o arhivă de specialitate în cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române care să conţină istorii de viaţă (în general centrate pe biografiile lingvistice ale subiecţilor anchetaţi) ale cetăţenilor români care au ales să migreze după 1989 în ţări din Europa Occidentală – în cazul de faţă fiind vorba de Spania.

Cercetarea a constat în realizarea de interviuri semidirecte cu emigranţi români din zona Madridului. Deasemenea, pentru a putea urmări cantitativ şi calitativ raportul dintre limbă şi identitate în rândul subiecţilor emigranţi, s-a completat şi un chestionar sociolingvistic cu un număr de 67 de întrebări, centrat, în general, pe aspecte ce ţin de practicile lingvistice cotidiene în mediu aloglot şi de identitatea etnoculturală a românilor stabiliţi în ultimile decenii în afara graniţelor ţării.

În urma anchetelor astfel efectuate a rezultat un număr de 13 interviuri şi 13 chestionare realizate, în general, cu membri ai unor familii (soţ + soţie) din oraşul Madrid, dar şi din localităţi învecinate, precum Parla, Torrejon şi Leganes. Datele audio și pe suport clasic (hârtie) culese în cadrul cercetării reprezintă un număr de 18,5 ore de înregistrări şi sunt depozitate în Laboratorul Fonetic din cadrul Departamentului de Dialectologie şi Sociolingvistică al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”.

1. IOANA-OTILIA BASKERVILLE, membru cercetător

Cercetări în arhive și biblioteci.

Cercetare la bibliotecile din Iași și în baze de date internaționale.

Participări la conferințe:

Naționale:

1. Participarea la Workshop organizatoric de început (Iași, 4 mai 2018) cu lucrarea: Ioana Repciuc, Migration and identity in the Romanian cultural milieu. Research design, methodology, and expectations.

2. Repciuc, I., Adina Hulubaș, De la periferie către centru. O reprezentare multimedia a românilor din afara granițelor, prezentată în cadrul „Atelierelor Brăiloiu”: „România și românii în sunet și imagine”, organizate de Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, București, 17 octombrie 2018.

Internaționale:

3. Ioana Repciuc, Adina Ciubotariu, Food, clothes, and expectations. Romanian migrants non-monetary remittances as intercultural exchange, lucrare prezentată în cadrul Conferinței internaționale „More than Money. Remittances as social practice”, organizată de SIEF (International Society for Ethnology and Folklore) Working Group „Migration & Mobility” și Institutul de Istorie și Etnologie Europeană al Universității din Innsbruck, Austria, 26-28 septembrie 2018.
4. Repciuc, I., Căi de înţelegere a unui patrimoniu cultural imaterial transnaţional, prezentată în cadrul Simpozionului internaţional „Valori europene în patrimoniul naţional”, organizat de Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română – Filiala Iași, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Moldovei şi Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Palatul Culturii din Iaşi, 7-8 iunie 2018.
5. Repciuc, I., Tradiții fără granițe. Imaginarul etnic al migranților moldoveni din perspectiva transnaționalismului, prezentată la Colocviul cu participare internațională „Filologia modernă: realizări și perspective în context european, ediția a XII-a, organizat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării , și Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, Chișinău, 4-5 octombrie 2018.
6. Repciuc, I., Between Shuba, Sarma and Pasta. The Hybrid Identity of Moldovans in the West, prezentată în cadrul Conferinței internaționale „Re-Learning to be Human for Global Times: Cultural Borders and Border Cultures”, organizat de Iași Center for Research in Values and Philosophy, Washington D.C., Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Academia Română – Filiala Iaşi, 2-3 noiembrie 2018.

Articole publicate:

1. Ioana Repciuc, Patrie și patriotism în folclorul românesc, în „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, vol. XVIII, Iași, Editura Palatului Culturii, 2018, ISSN 1583-6819, p. 59-78.
2. Ioana Repciuc, Aspecte ale cercetării patrimoniului cultural transnațional, în „Anuarul de Lingvistica și Istorie Literară”, tomul LVII/2018, București, Editura Academiei Române.

Anchete de teren:

În perioada 21.07.2018 –31.07.2018 a realizat o deplasare în Spania. Cercetarea a constat în realizarea de interviuri cu imigranții români din localitățile Barcelona, Parrets de Valles, San Cugat de Valles, Granollers (provincia Catalonia), Castellon de la Plana și Cati (provincia Valencia). Rezultatele cercetării au fost următoarele (nr. subiecți, localități, date obținute): 14 subiecți intervievați care locuiesc în 6 localități din 2 provincii autonome ale Spaniei, 14 ore de înregistrări audio, 30 de fotografii.

În intervalul 20.08.2018 – 26.08.2018 a efectuat o deplasare în Republica Moldova. Cercetarea a constat în realizarea de interviuri cu remigranții moldoveni din localitățile Chișinău și Ialoveni din Republica Moldova. Rezultatele cercetării sunt următoarele (nr. subiecți, localități, date obținute): 16 subiecți intervievați, proveniți din 2 raioane ale Republicii Moldova, rezultând 14 ore de înregistrări audio.

1. VERONICA OLARIU, membru cercetător

Participări la conferințe

1. Veronica Olariu, Practici (socio)lingvistice la migranţii românofoni, la Workshopul de deschidere al proiectului Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, Academia Română, Filiala Iaşi, 4 mai 2018;
2. Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, Corpus de „migrafii” lingvistice româneşti. Aspecte metodologice, la Simpozionul internaţional /Internationale Tagung Randromania im Fokus: gesprochenes Rumänisch, Portugiesisch und Galicisch, organizat de Ludwig Maximilians-Universitat München, Germania, 26–28 aprilie 2018;
3. Veronica Olariu, Migraţia românească din Madrid: o scurtă retrospectivă, la Simpozionul internaţional 1918 – 2018. Limba şi cultura română – structuri fundamentale ale identităţii naţionale: evaluări, perspective, a XVII-a ediţie a Simpozionului anual internaţional al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, simpozion dedicat Centenarului Marii Uniri, 26–28 septembrie 2018

Anchete de teren

În anul 2018 a realizat interviuri cu subiecţi care au trecut prin experienţa migraţiei şi au decis să se întoarcă în Republica Moldova, acesta fiind unul dintre obiectivele principale ale proiectului component P2, intitulat Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală.

Cercetarea a constat în realizarea de interviuri semidirecte cu remigranți moldoveni din localitățile Chișinău și Ialoveni din Republica Moldova. De asemenea, pentru a putea urmări cantitativ şi calitativ raportul dintre limbă şi identitate în rândul subiecţilor remigranţi, s-a completat şi un chestionar sociolingvistic cu un număr de 67 de întrebări, care a fost verificat în prealabil prin câteva anchete de probă în perioada de început a proiectului.

Rezultatele cercetării sunt următoarele (nr. subiecți, localități, date obținute): au fost realizate interviuri cu 16 subiecți intervievați, proveniți din diferite raioane ale Republicii Moldova, dar stabiliţi în oraşele Ialoveni şi Chişinău, în urma acestei activităţi cumulând aproximativ 15 ore de înregistrări audio. Datele audio, video și pe suport clasic (hârtie) culese în cadrul acestor cercetări de teren sunt depozitate în arhiva Laboratorului Fonetic din cadrul Departamentului de Dialectologie şi Sociolingvistică al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”.

1. IOAN-MIRCEA FARCAȘ, membru cercetător

Cercetări în arhive și biblioteci:

            A efectuat activitate de cercetare şi documentare în biblioteca Centrului Universitar Nord a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, în Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, în biblioteca Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” din Bucureşti şi în biblioteca Institutului de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca.

Participări la conferințe/ workshop-uri:

A participat la wokshopul de deschidere al proiectului MIRO, din 4.05.2018, organizat la Filiala Iaşi a Academiei Române.

A participat la workshopul internaţional Plurilingvism și multiculturalitate europeană. Emigrație și imigrație, din 28.06.2018, organizat la Facultatea de Litere, Baia Mare, unde a prezentat lucrarea Farcaș, I. M., Despre migraţia lingvistică în contextul globalizării.

Anchete de teren:

Ancheta de teren din Franţa, din perioada 27.07.2018-8.080.2018, a constat în: realizarea de anchete de observaţie; familiarizarea cu metodele de cercetare la faţa locului; constituirea reţelei de informatori; interviuri (în perioada 27.07.2018-8.08.10.2018) cu 1 emigrant din zona Paris (femeie, studii medii, asistent puericultură) şi 1 emigrant din zona Bordeaux (bărbat, studii medii, constructor calificat).

Ancheta de teren din România: informare, documentare, în zonele Maramureşului şi Satu Mare; constituirea unei reţele de informatori re-migranţi; 2 interviuri cu re-migranţi (2 tinere, studente, revenite din zona Parisului), una din judeţul Satu Mare, una din judeţul Maramureş.

ANA-DANIELA FARCAŞ, membru cercetător, nou angajat

Cercetări în arhive și biblioteci:

Începând cu data de 01.08.2018 a efectuat activitate de cercetare în biblioteca Centrului Universitar Nord al Universității Tehnice din Cluj Napoca și în cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare. În perioada 22-29.10.2018 s-a documentat în Biblioteca Națională a Franței „François-Mitterrand” din Paris.

Anchete de teren:

Ancheta de teren a constat în realizarea de interviuri cu emigranții români din zona Paris (în perioada 22-29.10.2018), dar și cu re-migranți sau emigranți aflați în momentul interviului în România.

PROIECT COMPONENT NR. 3. RAPORT DE ACTIVITATE, 2018

Responsabil de proiect Dr. Sorin Radu

Din proiectul component P3 fac parte cinci cercetători, dintre care unul nou angajat. Patru membri în P3 sunt angajați la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, iar unul (Dr. Alexander Rubel) este angajat al Filialei Iași a Academiei Române. Activitățile de cercetare în cadrul proiectului au vizat relația dintre migrație și patrimoniu cultural, pe baza studiului de caz referitor la etnicii germani din Transilvania. Membrii în echipa de cercetare au efectuat cinci stagii de documentare în România, Germania și Austria, au prezentat 13 comunicări la conferințe științifice și au publicat două studii de specialitate, potrivit rapoartelor individuale.

Dr. SORIN RADU, membru cercetător, responsabil proiect component nr. 3

Activitatea de documentare

            München – Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas, Fachbibliothek Historicum și Bayerische Staatsbibliothek (25 mai – 2 iunie 2018); Viena – Österreichische  National-bibliothek, Institut für Osteuropäische Geschichte (30 iunie – 7 iulie 2018; 25 noiembrie – 2 decembrie 2018), București (18-24 noiembrie, Biblioteca Centrală Universitară).

Conferințe științifice

1. Radu, S., Impactul social al migrației sașilor din Transilvania,
2. Radu, S., Germanii din România – migrație și patrimoniu cultural – prezentarea unui proiect de cercetare, la conferința Sub semnul lui Clio, ediția a XIV-a, Sibiu 18 mai 2018, organizatori: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Departamentul de Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă.
3. Sorin Radu, Congresul Național al Istoricilor Români, Iași 29-31 august 2018, participare la panelul Germanii din România în secolul al XX-lea.

Articole științifice (în curs de publicare):

Impactul migraţiei etnicilor germani din Transilvania asupra patrimoniului imaterial săsesc. Studiu de caz asupra comunităţilor săseşti din localităţile din Zona Târnavelor şi Valea Hârtibaciului (în colaborare cu R. Besoiu).

1. IOAN MARIAN ȚIPLIC, membru cercetător

Activitatea de documentare

În perioada aprilie – decembrie a efectuat o documentare de teren și în bibliotecă referitoare la patrimoniul arhitectural al comunităților săsești din sudul Transilvaniei, în special pentru bisericile fortificate din localitățile: Cisnădie, Agnita, Ruja, Șeica Mică, Șaroș pe Târnavă, Miercurea Sibiului (jud. Sibiu), Câlnic (jud. Alba), Seliștat și Cincu (jud. Brașov).

Totodată, în perioada aprilie-noiembrie, a efectuat cercetări arheologice preliminare în calitate de coordonator la bisericile fortificate de la Agnita, Seliștat, Cincu, Șeica Mică și Șaroș pe Târnave, iar in calitate de membru în colectivele de cercetare a participat la cercetările de la Biserica Parohială Evanghelică din Sibiu, Biserica Evanghelică Câlnic și Biserica Fortificată din Miercurea Sibiului.

Conferințe științifice

1. Țiplic, I. M., Architektonisches Sakralbauerbe in Südsiebenbürgen. Eine archäologische Perspektive, la Kulturerbe siebenbürgische Kirchenburgenlandschaft, 1. Internationales Symposium, 4–6 Mai 2018, Berlin;
2. Sanchez-Pardo, Jose Carlos (University of Santiago de Compostela) – Marron, Emmet (Newcastle University) – Țiplic, Ioan Marian („Lucian Blaga” University of Sibiu) – Tiplic, Maria (Institute for Social Sciences and Humanities Sibiu), 24th EAA Annual Meeting, Barcelona, September 5-8 – coorganizator al panelului „ECCLESIASTICAL LANDSCAPES IN MEDIEVAL EUROPE. A COMPARATIVE APPROACH”.
3. Țiplic, I. M., „The Archaeology of Romanesque churches from Transylvania -11th to13th C”, la 24th EAA Annual Meeting, Barcelona, September 5-8, 2018;
4. Țiplic, I. M., Maria Crîngaci Țiplic, Adrian Șovrea, ”Archaeological researches at the romanesque church from Cincu”, la International Conference Interethnic Relation in Transylvania. Medieval Patrimony and the History of Central and South-Eastern Europe, Sibiu, October 18th-21st, 2018;
5. Maria Crîngaci Țiplic, Ioan Marian Țiplic, Paul Niedermaier, Congresul Național al Istoricilor Români, Iași 29-31 august 2018, (co-organizator al panelului Peisaj ecleziastic medieval în Transilvania, Moldova şi Ţara Românească. Interpretări, comparaţii, perspective);
6. Țiplic, I. M., Maria Crîngaci Țiplic, ”Arheologia bisericilor romanice din Transilvania (sec. XI-XIII)”, la Congresul Național al Istoricilor Români, Iași 29-31 august 2018;
7. Țiplic, I. M., Maria Emilia Țiplic, Adrian Șovrea, Patrimoniul ecleziastic săsesc – cercetări arheologice preventive la Biserica fortificată din Seliștat, la Conferința națională RIT2018 – ArhIn2018 – Daneș/Sighișoara, 16-18 noiembrie;
8.  
9. Maria Emilia Țiplic, Țiplic, I. M., Adrian Șovrea, Patrimoniul ecleziastic săsesc – cercetări arheologice preventive la Biserica fortificată din Agnita, la Conferința națională RIT2018 – ArhIn2018 – Daneș/Sighișoara, 16-18 noiembrie;
10. Țiplic, I. M., Maria Emilia Țiplic, Alexandru Cioltei, Patrimoniul ecleziastic săsesc – cercetări arheologice preventive la Biserica fortificată din Șaroș pe Tîrnave, la Sesiunea științifică Științele Socio-Umane la începutu mileniului III, ediția a X-a, 7 decembrie 2018, Sibiu;
11. Țiplic, I. M., Maria Emilia Țiplic, Corina Hopîrtean, Alexandru Cioltei, Patrimoniul ecleziastic săsesc – cercetări arheologice preventive la Biserica fortificată din Șeica Mică, la Sesiunea științifică Științele Socio-Umane la începutu mileniului III, ediția a X-a, 7 decembrie 2018, Sibiu;

12. Articole științifice (în curs de publicare):
13. Maria Crîngaci Țiplic – Ioan Marian Țiplic, Cercetări arheologice preventive la biserica fortificată din Agnita, în „Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica”, 2018 (revistă indexată BDI: SCOPUS, ERIH Plus, CEEOL, EBSCO, Index Copernicus).
14. Ioan Marian Țiplic – Maria Crîngaci Țiplic, Cercetări arheologice preventive la biserica fortificată din Cincu, în: Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica, 2018 (revistă indexată BDI: SCOPUS, ERIH Plus, CEEOL, EBSCO, Index Copernicus).

HANNELORE BAIER, membru cercetător

Activitatea de documentare

                   Cercetare în bibliotecile din Sibiu în scopul analizei literaturii de specialitate publicată din domeniile istorie și sociologie.

Conferințe științifice

Baier, H., Istoriografia românească și străină dedicată emigrației sașilor. Perspectivă critică, la

Baier, H., „Minoritățile naționale din România după 1945”, 26-27 octombrie 2018, Tg. Mureș, organizatori: Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale Cluj-Napoca și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (keynote speaker).

Baier, H., Comunități paralele?, la  „Memorie și colecții ale memoriei: Noi perspective asupra comunismului din România”, 1-3 noiembrie 2018, Sibiu, organizatori: Universitatea din București și Evangelische Akademie Siebenbürgen în cadrul proiectului COURAGE;

Baier, H., Motivele și dinamica emigrării germanilor din România în perioada comunistă, 28 noiembrie 2018, prelegere publică la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

1. ALEXANDER RUBEL, membru cercetător

Cercetări în arhive și biblioteci

În perioada 6-8 noiembrie 2018 a efectuat un stagiu de documentare la Bucuresti, la Biblioteca Institutul de Areologie Vasile Pîrvan şi în depozitele arheologice ale acestei instituții.

Participări la conferințe

Rubel, A., „Migrația Popoarelor“? Care migrație, ce popoare? Aspecte noi ale tranziției de la antichitate la Ev Mediu în spațiul dunărean la Workshop-ul Proiectului Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară (MIRO), Iaşi, 4.05.2018.

RAMONA BESOIU, membru cercetător, nou angajat

Activitatea de documentare

Analiza surselor bibliografice şi traducerea acestora din limba germană în limba română în scopul actualizării bazei de date documentare pentru tematica proiectului de cercetare (minoritatea germană din România, identitate etnică, migraţie etnică, patrimoniu material şi imaterial săsesc); Documentare privind implicarea organizaţiilor şi fundaţiilor în păstrarea patrimoniului cultural şi promovarea culturii şi identităţii săseşti în comunităţile din Transilvania. (politici culturale, strategii de dezvoltare, proiecte de prezentare şi valorificare a patrimoniului); Identificarea de surse de date statistice privind migraţia populaţiei din România (recensăminte, registre de populaţie, statistici); Proiectarea cercetării (construirea planului de cercetare şi stabilirea strategiei de cercetare  – metode, tehnici şi instrumente) asupra efectelor migraţiei etnicilor germani din comunităţile săseşti din Transilvania asupra patrimoniului cultural imaterial; Realizare analiză de conţinut a website-urilor fundaţiilor şi organizaţiilor non-profit implicate în păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural săsesc.

Articole științifice (în pregătire)

            În pregătire articol ştiinţific Impactul migraţiei etnicilor germani din Transilvania asupra patrimoniului imaterial săsesc. Studiu de caz asupra comunităţilor săseşti din localităţile din Zona Târnavelor şi Valea Hârtibaciului (în colaborare cu Sorin Radu).