Specialiștii care au studiat schimbările socio-culturale determinate de migrația intensivă în Europa au avansat ipoteze diverse în privința modurilor în care patrimoniul cultural european este afectat de acest fenomen. Scenariul cel mai intens sugerat a fost pierderea identității etno-culturale așa cum o cunoaștem și formarea unor noi tipuri de identități, unele hibride, fragmentate, ambigue (Touraine, 2000; Burawoy 2000). Totuși, cercetătorii care au observat configurarea unor colectivități sau spații culturale transnaționale în țări-țintă transformate de migranți proveniți dinspre aceleași țări-sursă, ceea ce a determinat noi modele culturale bazate pe sincretism și hibriditate culturală, atât adaptarea la cultura de destinație, cât și conservarea legăturilor de solidaritate cu comunitatea de origine prin intermediul artefactelor, imaginarului, aspirațiilor etc. (Glick-Schiller, Basch, Szanton Blanc 1999). La acest patrimoniu cultural transnațional contribuie regimul remitențelor sociale, definite de Peggy Levitt (1998) drept idei, comportamente, trăsături identitare, capital social care circulă din țara de destinație în cea de origine și invers, și care au un rol exponențial în modelarea habitusului cultural al migranților, familiilor și comunității acestora, dar și la îmbogățirea patrimoniului cultural imaterial al țării de destinație.
În consecință, acest nou tip de patrimoniu cultural a apărut în mod oficial în preocupările cercetătorilor europeni în cadrul unei conferințe internaționale desfășurate la Universitatea din Glasgow în 2012 și intitulată „Migrating Heritage: networks and collaborations across European museums, libraries and public cultural institutions”. Conceptul de „migrant heritage” („patrimoniul migrant”), descris de organizatoarea acestei conferințe, Perla Innocenti (2014; 2015), presupune acceptarea faptului că identitățile etno-culturale nu sunt imobile, fixate odată pentru totdeauna, ci, în epoca actuală marcată puternic de mișcările de populație, devin flexibile, modificându-se în funcție de limitările și oportunitățile realităților sociale, culturale, economice, politice în mijlocul cărora trăiesc purtătorii acestora dincolo de granițe.