Competitia: Proiecte Complexe realizate în consortii CDI – PCCDI
Nr. contract: 48PCCDI
Domeniul de cercetare: 6 – Patrimoniu și identitate culturală
Titlul : Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară
Acronim: MIRO
Durata  (luni): 40 luni
Buget total: 3.477.628,00
Proiecte componente: 3.420.888,00
Cheltuieli cu managementul: 53.262,00
Cecuri: 3.478,00
 Pagina Web proiect: https://miro.acadiasi.ro/
Institutia coordonatoare: ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI
Director de proiect: Acad. Victor Spinei
Partener 1 proiect complex (P1): UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ – NAPOCA
Partener n proiect complex (P2): UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA, SIBIU
 Nr. proiecte componente: 3
Proiecte componente Titlul proiect component Institutia coordonatoare proiect component Institutii implicate (CO,P1..Pn) Buget proiect component
Proiect component 1 Ipostaze istorice ale migrațiilor. Între reconstituirea trecutului și discursul identitar românesc ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI CO, P2 1.319.657,00
Proiect component 2 Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI CO, P1 1.327.372,00
Proiect component 3 Minoritățile etnice în regiunile istorice ale României – migrație și patrimoniu cultural UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”, SIBIU P2, CO 773.859,00

  1. Prezentare generala a realizărilor proiectului complex

  1. Prezentarea proiectului 

Proiectul complex Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116, contract nr. 48PCCDI s-a implementat pornind de la premisa realizării unei colaborări strânse interinstituționale între ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI, UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ – NAPOCA și UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” din SIBIU cu scopul de a focaliza resursele în obținerea unor rezultate notabile într-o analiză multidisciplinară a unei teme de maxim interes: migrația.

Pentru aceasta, în cadrul proiectului, în anul 2020 au fost angajați 21 cercetători, dintre care patru cercetători nou angajați. Din punct de vedere instituțional, proiectul reunește cercetători de la patru institute ale Filialei Iași a Academiei Române (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”; Institutul de Arheologie; Institutul de Filologie Română „A. Philippide” și Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane”), Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și Facultatea de Litere a Centrului Universitar de Nord Baia Mare al Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

Obiectivul principal al proiectului constă în realizarea unui consorțiu de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) format din instituții de cercetare și universități de tradiție din România, în scopul îmbunătățirii performanței și eficientizării activității de cercetare în domeniul Patrimoniului și identității culturale prin: dezvoltarea unei teme actuale (migrație și identitate) din perspectivă multidisciplinară, diseminarea rezultatelor la nivel național și internațional și transferul înspre mediul social și economic, ONG-uri, factori de decizie guvernamentali, regionali și locali.

Acest obiectiv a fost transpus în următoarele obiective specifice:

OS 1) dezvoltarea infrastructurii specifice și a resursei umane pentru cercetări de lungă durată;

OS 2) elaborarea de metode, modele și teorii privind relația dintre migrație și identitate și verificarea acestora pe baza unor studii de caz românești;

OS 3) creșterea vizibilității științei românești pe plan internațional;

OS 4) dezvoltarea componentei de cercetare din cadrul instituțiilor partenere cu potențial de creștere și relansarea unor domenii de cercetare în centrele de tradiție academică;

OS 5) livrarea către autorități publice, comunități și asociații culturale din diaspora, agenți economici a unor studii de impact, suporturi didactice, asistență tehnică de înalt nivel în domeniul gestionării fenomenului migrațional, al păstrării și dezvoltării patrimoniului şi al identității culturale.

Rezultatele estimate la finalul proiectului:

1.Două volume la edituri prestigioase

2.Un vademecum al migrației românofone (suport didactic)

3.Un simpozion internațional organizat la Iași

4.O conferință organizată la Sibiu

5.Trei workshop-uri organizatorice (două la Iași, unul la Sibiu)

6.50 de articole științifice, dintre care 19 în reviste de specialitate indexate BDI și 21 de studii în volumele publicate în cadrul proiectului

7.70 de participări la conferințe naționale și internaționale

8. Un web-site al proiectului

  • Situația noilor cercetători:

Nr. crt. Instituție Nume Prenume Poziția ocupată în cadrul proiectului Data angajare în proiect Data la care expiră CIM cu finanțare din proiect Data la care începe un nou CIM Perioada  angajare prin noul CIM Sursa de finanțare
1.  (CO) – ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI Cușco Andrei Membru-Cercetător 01.06.2018 31.12.2020 01.01.2021 2 ani Bugetul de stat
2.  (CO) – ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI Blasen Philippe Henri Membru-Cercetător 01.06.2018 31.12.2020 01.01.2021 2 ani Bugetul de stat
3.  (P1) – UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ – NAPOCA Farcaș Ana Daniela Membru-Cercetător 01.08.2018 30.11.2020 01.12.2020 2 ani Resurse proprii ale universității
4.  (P2) – UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA”, SIBIU Besoiu Ramona Membru-Cercetător 01.06.2018 31.12.2020 01.01.2021 2 ani Resurse proprii ale universității

  • Realizările proiectului în anul 2020

Pornind de la obiectivele proiectului în anul 2020 au fost realizate următoarele:

OS 1) Consorțiul s-a dezvoltat în continuarea funcționând ca un întreg. Colaborările au fost realizate nu doar între instituții dar și între proiecte, consolidându-se relațiile științifice. Întâlnirile organizatorice au fost multiple și au avut drept finalitate activități în comun precum: Sipozionul organizat la Sibiu/Păltiniș, finalizarea și publicarea vademecum-ului, distribuirea volumelor colective, promovarea proiectului, participarea on-line la vernisajul expoziției de fotografie „Treceri”. Partenerii din proiect au folosit infrastructura proprie și pe cea achiziționată din proiect în anii anteriori completând nevoiele proiectului prin mici noi achiziționarea calculator, tablete și consumabile. Tot în acest an a fost negociat Programul comun de CDI care urmează a fi semnat în luna Decembrie care va asigura sustenabilitatea proiectului.

OS 2) Activitatea de cercetare a proiectului a continuat și în acest an, ea avînd un caracter inovativ prin contribuțiile originale din punct de vedere metodic și teoretic dezvoltându-se subiecte noi, interpretări teoretice noi, identificându-se noi documente de arhivă, acoperind multe din necesitățile teoretice ale temei proiectului: migrațiune și identitate. Noutatea din punct de vedere științific este reflectată de participarea la conferințe de prestigiu,  de publicarea de articole, capitole de cărți și volume, de apariția unui instrument didactic necesar învățării limbii și culturii române de către copii românilor din străinătate.

OS 3) Creșterea vizibilității internaționale s-a realizat pornind de la cercetare și diseminarea rezultatelor, în mai multe etape:

  1. Cauzat de pandemia cu Covid-19 și de limitările de circulație participarea la schimburi inter-academice, conferințe și stagii de cercetare în universități, institute de cercetare, biblioteci și arhive din străinătate a fost mult diminuat. S-au mai păstrat contacte on-line și s-au făcut deplasări în centre cu ar fi: Oxford University, Asociației Americane de Studii Slave, Est-Europene și Eurasiatice (ASEEES), Washington DC, Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der Ludwig-Maximilians-Universität München, Universitatea „Sfântul Chiril și Sfântul Methodius” din Veliko Târnovo, Centrul Regional pentru Salvgardarea Patrimoniului în sud-estul Europei, Sofia, Noua Universitate Bulgară, Muzeul de Istorie, Russe, Center for the Southeastern European Studies of the Istanbul University.
  2. Participarea la conferințe naționale și internaționale: 39.
  3. Publicarea/în curs de publicare a 23 de articole indexate în baze de date internaționale (BDI și ISI)
  4. Publicarea/în curs de publicare a 14 studii în volume colective.
  5. Distribuirea celor două volume publicate în 2019 în 47 de biblioteci din străinătate.
  6. Un volum publicat

OS 4) Proiectul a determinat consolidarea activității de cercetare în cadrul Centrului de Nord Baia Mare al Universității Tehnice Cluj Napoca și a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu prin angajarea câte unei persoane pe post de cercetare și strângerea legăturilor între componenta de cercetare și cea didactică. De asemenea, în cadrul tuturor departamentelor implicate în proiect s-a consolidat activitatea de cercetare interdisciplinară (domenii: arheologie, istorie, etnologie, sociolingvistică, filosofie) și interdepartamentală (între Institutul de Arheologie, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane”). Tema cercetării – cu toate că a fost una de maximă importanță și actualitate – ea a fost marginal cercetată până la implementarea proiectului nostru. În urma acestui proiect ea a devenit una de importanță majoră, fiind analizată din multiple perspective creând o imagine de ansamblu bine coagulată a fenomenului.  

OS 5) În anul 2019 au fost consolidate relațiile cu instituțiile publice, fundații și muzee. Astfel s-a diseminat informația din proiect pe cât mai multe căi, urmărind o implementare eficientă a rezultatelor proiectului. Un instrument important care a fost lansat pe piață în 14.11.2020 este lucrarea: Alexandru L. Cohal (coord.) Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească, Editura PALATUL CULTURII, Iași, 2020, un vademecum ce va acoperi deficitul de carte suport pentru învățarea limbii române. Acesta a fost realizat în urma cercetărilor de pe teren, colaborărilor cu profesorii ce predau limba română în străinătate și cu Institutul Limbii Române (ILR), care se va ocupa și de distribuirea unei părți importante dintre volumele tipărite.

De asemenea, mai trebuie amintită expoziția de fotografie „Treceri” ce a fost realizată în cadrul Muzeul Etnografic al Moldovei organizată de Ioana (Repciuc) Baskerville și Adina Ciubotariu (vernisajul expoziției a fost pe data 25 Septembrie 2020) și cea de hărți Spații fluente. Hărți ale spațiului dunărean, 1650-1800, Iași, Palatul Culturii, 25 noiembrie 2019 – 11 februarie 2020 (https://palatulculturii.ro/expozitii-si-evenimente/expoziia-spaii-fluente.-hri-ale-spaiului-dunrean-1650-1800-la-palatul-culturii-din-iai-445).

În cadrul proiectului au existat multe alte colaborări cu Instituții publice și ONG-uri dintre care amintim: Ambasada României în Republica Italiană, Consulatul General al României la Barcelona, Consulatul General al României la Bălți, Accademia di Romania, Roma, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău, Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” București, Muzeul Județean  „Vasile Parvan”  din Bârlad, Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare”,  Vaslui, Institutul Hispano-Roman din Castellon de la Plana, Asociația Cenaclul de la Roma, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Italia, Roma, Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA). Colaborarea cu aceste instituții și toate activitățile corelate cu acestea au fost o formă de transfer a rezultatelor cercetării înspre beneficiarii direcți.

Rezultatele sintetice ale proiectului complex în anul 2020:

  1. În anul 2020 au fost trimise înspre șapte biblioteci din România, Biblioteca Națională a Republicii Moldova și 47 din străinătatea volumele:

Victor Spinei (coordonator) Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. I: Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3142-0;

Victor Spinei (coordonator) Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. II: Germanii din România – migrație și patrimoniu cultural, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3143-7.

A fost publicat volumul:

Rapoarte diplomatice ruse din România (1899–1905) / Дипломатические документы российских представителей в Румынии (1899–1905), editori Flavius Solomon (editor coordonator), Andrei Cușco, Grigorii Șkundin, Alexandr Stâkalin, București, Editura Academiei Române, 2020, 635 p. (= Documente privind istoria românilor, Colecția Eudoxiu Hurmuzaki, seria 3, vol. IV; seria Documenta Diplomatica, vol. 2 (coordonator Flavius Solomon). ISBN 978-973-27-3291-5. Editură CNCS B.

  • A fost publicat un vademecum al migrației românofone:

Alexandru L. Cohal (coord.) Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească, Editura PALATUL CULTURII, Iași, 2020. Lansarea volumului a avut loc pe 14.11.2020.

  • Activitatea s-a desfășurat în anul 2019.

  • A fost organizat simpozionul Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, Sibiu,  Păltiniș, 10-12 septembrie 2020.

  • În anul 2020 a fost organizat un workshop în data de 12 septembrie 2020. Pe lângă acesta au existat mai multe întâlniri de lucru și workshop-uri organizatorice care s-au desfășurat on-line.

  • În anul 2020 au fost publicate sau sunt în curs de publicare (au fost acceptate) 37 articole sau studii științifice dintre care 23 în reviste de specialitate indexate BDI și 14 studii în volume colective.

  • În anul 2020 au fost prezentate 39 de lucrări științifice în cadrul conferințelor și simpozioanelor naționale și internaționale.

  • Încă din anul 2018 există o web-site al proiectului: www.miro.acadiasi.ro. În anul 2020 informația acestuia a fost actualizată periodic.  

  • Promovarea și diseminarea rezultatelor la nivelul proiectului complex în anul 2020.

Rezultatele cercetării au fost diseminate prin:

Distribuirea a două volume la publicate la Editura Academiei – Victor Spinei (coordonator) Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. I: Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3142-0 și Victor Spinei (coordonator) Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. II: Germanii din România – migrație și patrimoniu cultural, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3143-7 – prin trimiterea la șapte biblioteci din România (Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei Române, B.C.U. „Eugen Todoran” Timişoara, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” – Cluj-Napoca, Biblioteca Institutului de Istorie „George Baritiu” – Cluj- Napoca, Biblioteca Institutului de Istorie „N. Iorga” – Bucureşti, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” – Bucureşti), la Biblioteca Națională a Republicii Moldova și 47 din străinătatea dintre care 8 din SUA și Canada, 26 din țări ale UE, 4 din Marea Britanie, 3 din Federația Rusă și câte două din Elveția, Ucraina și Turcia. 

Organizarea Simpzionului Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, Sibiu,  Păltiniș, 10-12 septembrie 2020

Publicarea a 5 articole în Reviste Clarivate Analytics (fost ISI Thompson) – trei publicate și două acceptate spre publicare.

Publicarea a 18 articole în Reviste indexate în baze de date internaționale cum ar fi: SCOPUS – ELSEVIER, ERIH Plus, EBSCO, Index Copernicus, CEEOL.

Publicarea a 14 studii în volume colective apărute la Edituri din străinătate sau de prestigiu din România;

Prezentarea a 15 lucrări științifice la conferințe în străinătate,

Prezentarea a 24 lucrări științifice la conferințe în țară și Republica Moldova

Rezultatelor proiectului au fost prezentate în cadrul unor universități și centre de cercetare din străinătate și din România:

În urma întrevederilor și discuțiilor vicepreședintelui Academiei Române, Acad. Victor Spinei, directorul proiectului, cu autorități locale și centrale au fost discutate aspecte privind diaspora românească și moldovenească din Occident.

Domnului Acad. Victor Spinei a discutat aspecte legate de proiect cu autorități din domeniul culturii cu ocazia vizitei în Macedonia în luna octombrie 2020.

Prezentarea proiectului de către Dan Gabriel Sîmbotin la Universitatea „Sfântul Chiril și Sfântul Methodius” din Veliko Târnovo.

Organizarea expoziției de fotografie „Treceri”, Iași, Palatul Culturii, Muzeul Etnografic al Moldovei, 25 Septembrie – 15 noiembrie 2020, organizată de Ioana (Repciuc) Baskerville și Adina Ciubotariu (https://palatulculturii.ro/expozitii-si-evenimente/expoziia-temporar-treceri-la-muzeul-etnografic-al-moldovei-541). Vernisajul a avut loc în data de 25.09.2020 și a fost prezentat on-line în direct pe Facebook.

Publicarea vademecum-ului Alexandru Cohal (coord.), Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească, Editura PALATUL CULTURII, Iași, 2020 care va fi distribuit profesorilor care predau limba română din străinătatea prin ILR și asociații ale românilor din străinătate. Lansarea a avut loc la Palatul Culturii, Muzeul Etnografic al Moldovei, în data de 14.09.2020 și a fost prezentat on-line în direct pe Facebook.

Chiar și în anul 2020 au existat numeroase colaborări cu instituții publice, muzee, ONG-uri etc. Dintre cele mai importante instituții enumerăm: Ambasada României în Republica Italiană, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău, Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” București, Muzeul Județean  „Vasile Parvan”  din Bârlad, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare”,  Vaslui, Institul Limbii Române (ILR). Cu toate aceste instituții s-a colaborat, făcându-se schimb de informații, facilitându-se accesul la cercetările din cadrul proiectelor.

Alte modalități de diseminare au fost: Emisiuni TV, radio, on line, articole din presa scrisă.

Andrei Cusco: « En Moldavie, le projet impérial russe et le projet national roumain sont des produits d’importation », Courrier d’Europe Centrale (ediția online), 4 noiembrie 2020, (https://courrierdeuropecentrale.fr/en-moldavie-le-projet-imperial-russe-et-le-projet-national-roumain-sont-des-produits-dimportatio/?fbclid=IwAR05TC-7FmSmHTC_fe0A-qsNbxB26p5gWhiS3NfH7uIpD7ZU5hD0hMro2AE)

Dorin Dobrincu: Republica Moldova este cam de una singură”, interviu de Lina Grau, pe Europa Liberă Moldova, 27 august 2020 (https://moldova.europalibera.org/a/dorin-dobrincu-republica-moldova-este-cam-de-una-singur%C4%83/30805490.html, înregistrare video: „Dorin Dobrincu: Republica Moldova este cam de una singură, nu este într-un spațiu geo-politic guvernat de reguli”);

 Dorin Dobrincu: Istorici: Unirea R. Moldova cu România, posibilă prin dezvoltarea economică a celor două state, însemnând integrarea în marea familie europeană, TVR Moldova, 28 iunie 2020 (Istorici: Unirea R. Moldova cu România, posibilă prin dezvoltarea economică a celor două state, însemnând integrarea în marea familie europeană).

Ioana Repciuc emisiune radio despre MIRO și Expoziția „Treceri” la emisiunea „Departe de casă”, 2 octombrie 2020, Radio România Antena Satelor, realizator Simona Popescu.

 Alexandru Cohal, 22 octombrie 2020 la emisiunea „Școala vieții” la Radio România Antena Satelor

Alexandru Cohal la Radio Iași Lansarea volumului „DIN CLASĂ, ACASĂ. Ghid de identitate culturală românească” (http://www.radioiasi.ro/evenimente/evenimente-radio-iasi/lansarea-volumului-din-clasa-acasa-ghid-de-identitate-culturala-romaneasca).

Florin Olariu a fost invitat la dezbaterea publică organizată de Institutul „Pro Vest” cu tema „Migrație și identitate românească” https://www.privesc.eu/arhiva/92829/Dezbatere-publica-organizata-de-Institutul–Pro-Vest–cu-tema–Migratie-si-identitate-romaneasca-

Ioana Repciuc a publicat textul Trecerile – de la cultura tradițională la cultura migrației în „Mozaicul”, serie nouă, Anul XXII, nr. 10 (264), Craiova, p. 20, ISSN 1454-2293.

Apariții în presa scrisă despre expoziția de fotografie „Treceri”:
https://ziarullumina.ro/societate/reportaj/trecerile-romanilor-din-cultura-traditionala-la-fenomenul-migratiei-157640.html

http://iasifun.ziaruldeiasi.ro/expozitia-temporara-treceri-la-muzeul-etnografic-al-moldovei/185492/
https://www.bzi.ro/expozitia-temporara-treceri-la-muzeul-etnografic-al-moldovei-4032800

https://www.historia.ro/sectiune/timp-liber/articol/de-vizitat-expozitii-in-perioada-octombrie-noiembrie-2020

https://www.zfcorporate.ro/evenimente/expozitia-temporara-treceri-la-palatul-culturii-iasi-in-perioada-25-19737638.

2.      Prezentarea realizărilor proiectului P1: Ipostaze istorice ale migrațiilor. Între reconstituirea trecutului și discursul identitar românesc  

a. Prezentarea proiectului 

Responsabilul de proiect este dr. Flavius Solomon, CS I. Din proiectul component P1 fac parte opt cercetători (Acad. Victor Spinei, Flavius Solomon, Victor Cojocaru, Leonidas Rados, Dorin Dobrincu, Lavinia Grumeza, Philippe Henri Blasen și Andrei Cușco) dintre care ultimii doi cercetători sunt „nou angajați”. Activitățile în cadrul proiectului s-au desfășurat în conformitate cu obiectivele și planul de activități asumate prin cererea și contractul de finanțare. Proiectul s-a axat pe următoarele direcții de cercetare: migrații în nord-vestul Mării Negre în antichitate; migrație și identitate în evul mediu românesc; migrațiile formative în secolul XIX; imigrațiile politice în / spre Regatul României și geneza doctrinelor politice în a doua jumătate a secolului XIX – prima jumătate a secolului XX; minorități etnice și migrații în România în perioada interbelică; transferuri de populație și migrație economică în România comunistă.

Obiectivele Specifice ale proiectului component P1 sunt:

O1) Constituirea într-un domeniu științific, politic și social de mare actualitate, pe baza unor centre de cercetare de tradiție (Academia Română, Universitatea București) și a unor instituții cu un important potențial de dezvoltare (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Centrul Universitar de Nord din Baia Mare), a unui parteneriat în domeniul CDI, dezvoltarea infrastructurii specifice și a resursei umane pentru cercetări de lungă durată.

O2) Elaborarea de metode, modele și teorii privind relația dintre migrație și identitate și verificarea acestora pe baza unor studii de caz românești (proiect 1: perspectivă istorică, parteneri: IC – ARFI – Instituția coordonatoare; P3 – ULBS – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu).

O3) Aducerea de contribuții la cunoașterea trecutului realităților privind migrația și identitatea, prin instrumente specifice istoriei, filologiei, etnografiei, sociologiei, antropologiei culturale, filosofiei, etnografiei. (proiect 1: istorie)

O4) Creșterea vizibilității cercetării românești pe plan internațional prin organizarea de manifestări ştiinţifice, participare la congrese, conferințe, simpozioane, expoziții, colocvii și publicarea rezultatelor în reviste peer-review de impact sau în volume ce vor apare la edituri prestigioase. Dezvoltarea componentei de cercetare din cadrul instituțiilor partener cu potențial de creștere și relansarea unor domenii de cercetare în centrele de tradiție academică.

O5) Livrarea către autoritățile centrale și locale, comunitățile și asociațiile culturale din diaspora, agenții economici implicați în domeniul valorificării patrimoniului material și imaterial, edituri, mass-media, ONG-uri a unor studii de impact, suporturi didactice, asistență tehnică de înalt nivel în domeniul gestionării fenomenului migrațional și păstrării și dezvoltării patrimoniului şi identității culturale.

b. Realizările proiectului P1 în anul 2020

Realizările anului 2020 au fost următoarele:

1. În cadrul managementului proiectului au fost realizate raportări lunare de către toți membrii proiectului component. Managementul proiectului a fost asigurat de Directorul de proiect, Acad. Victor Spinei, a coordonat toate activitățile de cercetare și de management ale proiectului complex. A urmărit îndeplinirea de către membrii din echipa de cercetare a obiectivelor individuale și respectarea programului de lucru. Directorul proiectului component 1, Dr. Flavius Solomon, a coordonat activitățile de cercetare ale membrilor în proiectul component nr. 1, a stabilit prioritățile privind deplasările interne și externe, a coordonat achizițiile în cadrul proiectulu, a urmărit respectarea de către membrii în echipa de cercetare a programului de lucru și a asigurat comunicarea permanentă între directorul de consorțiu și membrii proiectului component nr. 1. Aceștia au fost ajutați de către Lavinia Grumeza și Andrei Cușco care au particpat la elaborarea Raportului stiintific – tehnic pentru evaluarea stadiului de implementare a proiectelor PCCDI și de încărcarea pe platforma UEFISCDI a raportărilor individuale ale membrilor proiectului Component nr. 1.  

2. În cadrul proiectului component 1 au fost prezentate 13 lucrări științifice după cum urmează:  

1. Philippe Blasen, Simpozionul național „Migrație și  identitate în spațiul cultural românesc”, Straniul destin al lui Atanasius Czerepaniak. De la impiegat în Noua-Suliță la preot în Canada, Sibiu, Păltiniș, 10-12 septembrie 2020.

2. Victor Cojocaru, Simpozionul internațional „Cultural Encounters in Southeast Europe”, Some thoughts on the cultural encounters in the Black Sea poleis: from the confrontation and ‘protectorate’ towards the civic integration of the ‘Barbarians’, Istanbul/Turcia, 5-6 martie 2020.

3. Victor Cojocaru, Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc”, Fenomenul culturii sarmatice între migraţie şi „network analysis”: de la M.I. Rostovtzeff la dezbaterile istoriografice recente, Sibiu, Păltiniş, 10-12 septembrie 2020 (online).

4. Andrei Cușco, Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc,” „Politica populației”, război și modernitate în Europa de Est la începutul secolului XX: discuții conceptuale și dezbateri istoriografice, Sibiu, Păltiniș, 10-12 septembrie 2020 (online).

5. Andrei Cușco, Convenția (virtuală) a Asociației Americane de Studii Slave, Est-Europene și Eurasiatice (ASEEES), Panelul East European Borderlands in Wartime, Revolution, and Their Aftermath: Entanglements and Trans-National Connections, Imperial vs. National Models of Province-Building: Alternative Identity Projects in Bessarabia during World War I and in Its Aftermath, Washington, DC, 5-8 noiembrie 2020 (online).

6. Dorin Dobrincu, Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc,” Politică, propagandă și solidaritate în timpul foametei din estul României (1946-1947). Copii trimiși temporar în țări est-europene, Sibiu, Păltiniș,10-12 septembrie 2020 (online).

7. Lavinia Grumeza, Simpozionul internațional „Cultural Encounters in Southeast Europe”, Clothing and accessories as a means of cultural expression: the Sarmatian female costume in the Carpathian Basin and North-West of the Black Sea, Center for Southeastern European Studies, Universitatea din Istanbul, Turcia, 3 – 7 martie 2020.

8. Lavinia Grumeza, Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc,” Migrația sarmaților în Câmpia Moldovei. Studiu de caz: necropola de la Mitoc – Malu Galben, Sibiu-Păltiniș, 10-12 septembrie 2020 (online).

9. Leonidas Rados,Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc,” Grupul de bursieri ai Seminarului de la Socola la studii în școlile eclesiastice grecești (1856-1859), Sibiu, Păltiniș, 10-12 septembrie 2020 (online).

10. Flavius Solomon, Convenția (virtuală) a Asociației Americane de Studii Slave, Est-Europene și Eurasiatice (ASEEES), Panelul East European Borderlands in Wartime, Revolution, and Their Aftermath: Entanglements and Trans-National Connections, In Search of an Ideal Country: Romanian Socialists between Romania and Soviet Russia at the End of World War I, W Washington, DC, 5-8 noiembrie 2020 (online).

11. Flavius Solomon, Conferința internațională „Istoria și scrisul istoric azi: Opțiuni metodologice, paradigme, agendă,” Un act de donație pentru tovarășii din București. Socialiștii români și Centralii în timpul „marelui război”, Institutul de Istorie „George Barițiu”, Cluj-Napoca, 4 februarie 2020.

12. Flavius Solomon, Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc,” „Ah! si je pouvais l`inviter ici; je voudrais tant le connaître!… mais on ne me le permettra pas…”. Carmen Sylva, Lev Tolstoi și proiectul unei călătorii eșuate, Sibiu – Păltiniș, 10-12 septembrie 2020 (online).

13. Lavinia Grumeza, Un posibil mormânt sarmatic din zona anticei localități Dierna (Orșova veche), la Simpozionului Național: Cercetarea unui oraș roman pierdut în apele Dunării: DIERNA (Orșova veche), 27-28 noiembrie, Timișoara.

14. Victor Spinei, Comunicarea „Migratiile popoarelor de-a lungul istoriei”, la sesiunea științifică organizată la Palatul Culturii de Muzeul Etnografic (25 septembrie 2020; vernisaj).

S-a participat la două emisiuni TV realizate de către Dorin Dobrincu: Republica Moldova este cam de una singură”, interviu de Lina Grau, pe Europa Liberă Moldova, 27 august 2020 și 

Istorici: Unirea R. Moldova cu România, posibilă prin dezvoltarea economică a celor două state, însemnând integrarea în marea familie europeană, TVR Moldova, 28 iunie 2020.

  • Au fost publicate sau sunt în curs de publicare 16 articole sau studii de specialitate și un volum după cum urmează:

2 articole ISI:

1. Grumeza Lavinia, Cupcea George, “Migration Period Graves Recently Discovered in Sânpaul (Cluj County/ RO)”, Archäologisches Korrespondenzblatt (Römisch-Germanisches Zentralmuseum Mainz), vol. 50 (3), 2020, publicat.

2. Victor Cojocaru, „Die Proxenie als Instrument der „Aussenpolitik“ im Kontext der auswärtigen Beziehungen pontischer Staaten“, Ancient Civilizations from Scythia to Siberia 27 (Leiden: Brill), 2020,acceptat.

6 articole științifice în reviste peer-review (ERIH, SCOPUS, DOAJ etc.) sau ale Academiei Române:

1. Victor Cojocaru, „Die auswärtigen Beziehungen pontischer Staaten auf Grundlage der Proxenieurkunde”, Pontica 52 (2019/2020), Supplementum VI,publicat.

2. Victor Spinei, „Reflecții privind ipostaze ale pandemiei”, Academica XXX, 2020, acceptat.
3. Victor Spinei, „Les migrations des tribus nomades de steppe dans l’espace carpato-danubien depuis la préhistoire jusqu’aux premiers siècles du Ier millénaire de l’ère chrétienne”, Dacia, 2020, acceptat.

4.Philippe H. Blasen, „The Roman Catholic Bishopric of Iași and the Jews (1941-1944)”, Archiva Moldaviae, nr. 12, 2020, acceptat.

5. Philippe H. Blasen, „Die nationalsozialistische Gleichschaltung der evangelischen Landeskirche A.B. in Rumänien (1938-1942)” [Supunerea național-socialistă a Bisericii regnicolare evanghelice C.A. din România (1938-1942)], Forschungen zur Volks- und Landeskunde, 2020, acceptat.

6. Victor Cojocaru „Несколько замечаний о монетах как средстве обмена между денежной и престижной экономикой в Северо-Западном Причерноморье”, Археологические Вести 28 (St. Petersburg),  2020, acceptat.

8 studii în volume colective:

1. Flavius Solomon, Andrei Cușco, Rapoarte diplomatice ruse din România (1899–1905). Studiu introductiv, în: Rapoarte diplomatice ruse din România (1899–1905) / Дипломатические документы российских представителей в Румынии (1899–1905), editori Flavius Solomon (editor coordonator), Andrei Cușco, Grigorii Șkundin, Alexandr Stâkalin, București, Editura Academiei Române, 2020, p. 11-67.

2. Philippe H. Blasen, „«vor allem eine Kirche deutscher Menschen»: die evangelische Landeskirche A.B. in Rumänien und die Taufe der Juden (1940-1944)” [„Înainte de toate o Biserică a germanilor”: Biserica regnicolară evanghelică C.A. din România și botezul evreilor (1940-1944)], în: Migration during War(time) and Peace(time): Central and Eastern Europe in the Late Nineteenth and the First Half of the Twentieth Century (editori Flavius Solomon, Konrad Clewing, Andrei Cușco), în curs de publicare în 2021.

3. Victor Cojocaru, The Bosporan Kingdom, Rome, and the Polemonids Revisited, în: The Black Sea Region in the Context of the Roman Empire, ed. by D. Braund [et al.], Atena – Oxford, în curs de publicare în 2021.

4. Andrei Cușco, Zamfir C. Ralli Arbore and Constantin Stere Between Anarchism, Populism, and Nationalism: Two Cases of Russian Political Émigrés to Romania in the Late 19th and Early 20th Century, în: Migration during War(time) and Peace(time): Central and Eastern Europe in the Late Nineteenth and the First Half of the Twentieth Century (editori Flavius Solomon, Konrad Clewing, Andrei Cușco), în curs de publicare în 2021.

5. Andrei Cușco, „Chestiunea evreiască” în sursele diplomatice rusești și austro-ungare de la începutul secolului al XX-lea (1899-1905), în: Volumul Conferinței Anuale a Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași (editori Marius Chelcu, Dorin Dobrincu, Alexandru Istrate), Ediția I, Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, în curs de publicare în 2021.

6. Dorin Dobrincu, Ajutoare americane pentru populația înfometată din estul României, 1947, în Volumul Conferinței Anuale a Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași (editori Marius Chelcu, Dorin Dobrincu, Alexandru Istrate), Ediția I, Ed. Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, în curs de publicare în 2021.

7. Dorin Dobrincu, Foametea din Moldova apuseană și acțiunile umanitare ale organizației Salvați Copiii, 1947-1948, în: Migration during War(time) and Peace(time): Central and Eastern Europe in the Late Nineteenth and the First Half of the Twentieth Century (editori Flavius Solomon, Konrad Clewing, Andrei Cușco), în curs de publicare în 2021.

8. Lavinia Grumeza, The Sarmatian Cemetery from Mitoc – Malu Galben (Botoșani County/RO): 60 Years Later, în: Migration and Identity in Eurasia from the Ancient Times to the Middle Ages (editori: V. Cojocaru, A.-I. Pázsint), în curs de publicare în 2021.

În anul 2020 a fost publicate un volum:

Rapoarte diplomatice ruse din România (1899–1905) / Дипломатические документы российских представителей в Румынии (1899–1905), editori Flavius Solomon (editor coordonator), Andrei Cușco, Grigorii Șkundin, Alexandr Stâkalin, București, Editura Academiei Române, 2020, 635 p. (= Documente privind istoria românilor, Colecția Eudoxiu Hurmuzaki, seria 3, vol. IV; seria Documenta Diplomatica, vol. 2 (coordonator Flavius Solomon). ISBN 978-973-27-3291-5. Editură CNCS B.

4. Din cadrul proiectului P 1 au fost livrate 12 unități didactice către Vademecum: Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească, Coordonator: Alexandru L. Cohal, Editura Palatului Culturii, Iași, 2020, 120 pp. ISBN 978-606-8547-46-6. Au existat multiple colaborări cu muzee din Iași, Vaslui și Bârlad și alte instituții de stat.

3. Prezentarea realizărilor proiectului P2: Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală

a. Prezentarea proiectului

Responsabil de proiect este dr. Alexandru Cohal, CS III. Din proiectul component P2 fac parte 8 cercetători (Alexandru Laurențiu Cohal, Adina Hulubaș căs. Ciubotariu, Ioana Repciuc căs. Baskerville, Florin Teodor Olariu, Veronica Olariu, Dan Gabriel Sîmbotin, Ioan Mircea Farcaș) dintre care un cercetător nou angajat (Ana Daniela Farcaș). Activitățile în cadrul proiectului s-au desfășurat în conformitate cu obiectivele și planul de activități asumate prin cererea și contractul de finanțare. Proiectul s-a axat pe următoarea temă de cercetare: Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală

b. Obiectivele specifice ale proiectului și îndeplinirea acestora:

O1: Dezvoltarea cercetării fundamentale în domeniul migrației și identității culturale, prin actualizarea informațiilor bibliografice, identificarea de surse documentare noi, analize și interpretări lingvistice.

Au fost consultate arhive şi biblioteci de prestigiu din România și baze de date on-line, au fost purtate discuţii în cadrul unor mese rotunde la nivel academic, împreună cu specialişti în migraţie şi în studii culturale, au fost intervievaţi reprezentanţi ai instituţiilor şi activişti în ONG-uri care se ocupă cu migraţia din România, Italia, Spania, Bulgaria, Portugalia, au fost intervievaţi profesori români care predau elemente de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Occident.

O2: Dezvoltarea de metode, modele, teorii noi privind relația dintre migrații și identitate în spațiul cultural românesc, din perspectivă lingvistică.

Migraţia românească nu revine în ţara de origine nu din motivele pentru care s-a deplasat în afara României (în esenţă economice) ci din motive soft, legate de nerecunoaşterea multiculturalităţii, inclusiv a multilingvismului achiziţionate în Occident, alt motive fiind lipsa serviciilor în domeniul sanitar şi educativ din ţara de origine cât şi corupţia generalizată. Se confirmă pentru prima generaţie de migranţi teoria „multilingvismului ca multiculturalism” (apud Lambert, Mermigis, Taylor, 1986), conform căreia minoritățile etnolingvistice consolidate nu consideră inevitabil ca odată cu aculturaţia se pierde identitatea românească ci – dimpotrivă – în general cu cât creşte nivelul de imersiune în cultura de destinaţie a migraţiei, cu atât formele de identificare cu cultura de origine tind să se consolideze. Deseori migranții dobândesc un nivel de cunoaștere aproape nativă în limba dominantă în Occident și totuși își păstrează moștenirea culturală și etnolingvistică.

O3: Cunoașterea realităților actuale privind migrația și identitatea prin instrumente specifice sociologiei, antropologiei culturale, lingvisticii.

Consultarea celor mai noi studii şi analize ale cercetărilor altor oameni de ştiinţă privind migraţia şi identitatea migranţilor cât şi propriile cercetări din cadrul proiectului complex MIRO au fost efectuate coroborând arii disciplinare învecinate pentru a putea descrie cât mai precis realitatea fenomenului migraţiei, din aceste analize rezultând studii şi articole cu un ridicat nivel de multidisciplinaritate. În acelaşi timp, bazele de date obţinute pot fi consultate în viitor de actualii membri ai proiectului complex cât şi de alţi cercetători care vor intenţiona să consulte metodele folosite, datele obţinute şi tipurile de utilizare ale acestora.

O4: Creșterea vizibilității cercetării românești pe plan internațional prin organizarea de manifestări ştiinţifice, participare la congrese, conferințe, simpozioane, expoziții, colocvii și publicarea rezultatelor în reviste peer-review de impact sau în volume ce vor apărea la edituri prestigioase. Dezvoltarea componentei de cercetare din cadrul instituțiilor partener cu potențial de creștere și relansarea unor domenii de cercetare în centrele de tradiție academică.

În P2 s-au prezentat 18 de comunicări ştiinţifice și s-au publicat sau sunt acceptate spre publicare 2 articole ISI, 3 articole BDI și 3 studii în volume (un total de 8 articole). A fost organizată Expoziţia „Treceri” în colaborare cu Muzeul Etnografic al Moldovei.

O5: Sprijinirea implicării autorităţilor locale, a comunităţilor, a agenţilor economici, a mass-media şi a unor ONG relevante legat de fenomenul migraţiei în societatea actuală pri acordarea de asistenţă tehnică, de servicii ştiinţifice și produse tehnologice de înalt nivel în domeniul patrimoniului şi identităţii culturale.

Suportul de curs cu titlul Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească (Alexandru L. Cohal (coord.), Editura Palatul Culturii, Iaşi, 2020, ISBN: 978-606-8547-46-6, 120 p. este destinat să ajungă la circa 350 profesori ILR-LCCR, ICR, educatori, preoţi şi operatori culturali din Occident. Acest suport didactic este un instrument de lucru de înalt nivel științific şi care conține elemente inovatoare menite să furnizeze conținut adecvat şi suport tehnic solid pentru profesorii care transmit elemente de limbă, cultură şi civilizaţie românească celei de a doua generaţii de migranţi. Prin acest suport de curs proiectul MIRO vine în sprijinul comunităţilor de români din ţări precum Italia, Spania, Franţa, Belgia etc. S-a colaborat cu instituții din România și străinătate cum ar fi:  Ambasada României în Republica Italiană, Consulatul General al României la Barcelona, Consulatul General al României la Bălți, Accademia di Romania, Roma, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, Chișinău, Institutul Hispano-Roman din Castellon de la Plana, Asociația Cenaclul de la Roma, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Italia, Roma, Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA).

c. Livrabile/indicatori realizați în 2020

  1. În ceea ce privește managementul proiectului au fost întocmite raportări lunare.

2. Date etnolingvistice culese prin anchete de teren – şi ulterior arhivate – având ca subiecţi românofonii migranţi în Italia, Spania, Franţa, precum şi a celor ce se întorc în ţara de origine: pe întreagă perioadă de implementare a proiectului au fost realizate interviuri cu 302 subiecți, 338 de chestionare completate, 75 de fotografii: 75 și 348 ore audio înregistrate. În anul 2020 a continuat prelucrarea și arhivarea acestora.

3. În anul 2020 s-au realizat următoarele:

S-au prezentat 18 lucrări științifice la simpozioane și congrese:

1.Ana-Daniela Farcaș, 24-25 octombrie 2020 – Tg. Mureș, Conferința Internațională Communication, Context, Interdisciplinarity, a VI-a ediție (CCI6), cu prezentarea ”Romanian Immigrant: Between Two Worlds”, la secțiunea Communication, Journalism, Education Sciences, Psychology and Sociology,  organizatori: Institutul de Studii Multiculturale Alpha,  Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu Mureș.

2.Ana-Daniela Farcaș, 10-12 septembrie 2020 – Păltiniș, jud. Sibiu, Simpozionul „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc” – organizatori: Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, Academia Română Filiala Iași „Despre superstiții și leacuri tradiționale la imigranții români din Franța”;

3.Ioan Mircea Farcaș, Conferința Internațională „Migrația și mobilitatea umană în Europa. Pentru o mai bună integrare a comunităților de imigranți”, cu lucrarea prezentată în sesiune plenară Interferenze linguistiche nel caso degli immigrati romeni residenti in Italia, la: Fundația Primoli Italia, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul Suveran Militar de Malta, Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială (ASSOC), 18-19 noiembrie 2019 – Roma, Italia;

4.Adina Hulubaș, Customs exposure in the urban environment, în cadrul conferinței „Living Heritage in the City”, organizată de Centrul Regional pentru Salvgardarea Patrimoniului în sud-estul Europei, Sofia, Noua Universitate Bulgară, Muzeul de Istorie, Russe, 6 iulie 2020;

5.Adina Hulubaș, Exemple ale gândirii magice în viața de zi cu zi a imigranților români din Italia și Spania, la Simpozionul „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc”, organizată de Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu și Academia Română – Filiala Iași, Păltiniș, Sibiu, 10-12 septembrie 2020.

6.Ioana Baskerville, Sărbătorile de altădată și de altundeva. Din imaginarul socio-cultural al imigranților români, în cadrul Simpozionului internațional „Identitate şi ideologie. Limba şi literatura română în paradigma culturală contemporană”, a XIX-a ediţie, organizat de Institutul de Filologie Română „A. Philippide” și Asociația Culturală „A. Philippide”, 16-18 septembrie 2020.

7.Ioana Baskerville, Comportamente culturale ale imigranților români – între conservare, adaptare și imitare, în cadrul Simpozionul Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, organizat de Universitatea „Lucian Blaga”, din Sibiu, Păltiniș, 10-12 septembrie 2020.

8.Florin-Teodor Olariu, «Homo migrans» en tant qu’«Homo narrans» – considerations sur l’hypostase narrative du migrant, conferinţă prezentată online în cadrul Colocviului Rumänisch im Migrationskontext, organizat de către Universitatea „Ludwig-Maximilian” din München, 17–18 iulie 2020.

9.Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, Dinamici identitare recente la polonezii din Bucovina – o abordare sociolingvistică,conferinţă susţinută online la cel de-al XIX-lea Simpozionul internaţional de dialectologie, organizat de Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, în colaborare cu Societatea Română de Dialectologie, Cluj-Napoca, 10–11 septembrie 2020.

10. Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, Migraţia „luată la rost” sau despre utilitatea unui corpus de „migrafii” româneşti, comunicare prezentată în cadrul Simpozionului naţional Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, organizat de către Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, 11–12 septembrie 2020.

11. Veronica Olariu, La migración de retorno en la Republica Moldavia: aspectos sociolingüísticos, conferinţă prezentată online în cadrul Colocviului Rumänisch im Migrationskontext, organizat de către Universitatea „Ludwig-Maximilian” din München, 17–18 iulie 2020.

12. Alexandru L. Cohal, Ce (nu) știm despre limba română a migranților din Occident, în cadrul Simpozionului  Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 2020, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

13. Alexandru L. Cohal, Identitate şi ideologie. Limba română din repertorii ale migrației în Occident (1990−2020), în cadrul Simpozionului internațional Identitate şi ideologie. Limba şi literatura română în paradigma culturală contemporană, 2020, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi.

14. Alexandru L. Cohal, Repertori linguistici in contatto: il romeno in Italia în cadrul Oberseminar Romanistische Linguistik, Institut für Romanische Philologie, 2020, Universitatea „Ludwig-Maximilian”, München.

15. Alexandru L. Cohal, Identità linguistica nella migrazione. Recenti comunità romene nell’Europa Occidentali în cadrul Colocviul internațional Rumänisch im Migrationskontext, e, 2020, Universitatea „Ludwig-Maximilian”, München.

16. Dan Gabriel Sîmbotin, “Let it divide the Waters from the Waters”: Migration during Pandemic Times în cadrul International Scientific Conference „PROBLEMS OF THE SOCIAL AND ECONOMIC SECURITY (THE WORLD IN/AFTER THE GLOBAL PANDEMIC)“, Veliko Tarnovo, 20.11.2020.

17. Dan Gabriel Sîmbotin, “Arhetipuri ale imigrantului în imaginarul colectiv și impactul acestora asupra politicilor publice globale” în cadrul Simpozionului  Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 2020, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

18. Farcaș Ioan Mircea, “Influența mediului social asupra comportamentului lingvistic la emigranții români din Franța”, în cadrul Simpozionului  Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 2020, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Sunt publicate sau acceptate spre publicare 2 articole ISI

1. Adina Hulubaș, “Taking hold of the future: active childbirth practices and beliefs in Romania (in the home country and in migration)”, in Folklore. Electronic Journal of Folklore, 80, 2020, publicat.  

2. Dan Gabriel Sîmbotin, „Migrația: Delimitare conceptuală și imagini arhetipale”, Philologica Jassyensia, nr. 2 (32), 2020, acceptat.

Sunt publicate sau acceptate spre publicare 3 articole BDI

1. Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, „Graiurile poloneze din Poiana Micului şi Bulai (Bucovina de Sud) – o perspectivă comparativă de tip sociolingvistic pe baza ALAB”, Studia Romanica Posnaniensia 47, nr. 3, 2020, publicat.

2. Ciubotariu Adina, „Traditional “roots” as a remedy for living abroad. A perspective on Romanian immigrants’ behaviour”, Buletin de Psihiatrie Integrativă 83/4, 77-83, publicat.

3. Ana Daniela Farcaș, „Interferențe culturale observate la emigranții români din spațiul european”, Buletin Științific, fascicula Filologie, seria A, vol. XIX, 2020, acceptat.

Sunt în curs de publicare 3 studii în volume colective:

1. Ana Daniela Farcaș, Old vs. New. The Adaptation of Romanian Immigrants` Habits to the Socio-Cultural Realities of the Migration Destination Countries, în International Conference `Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts`, în curs de publicare în 2021.

2. Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, Les corpus de langue roumaine parlée : des corpus dialectaux aux corpus de « migraphies » linguistiques, în Aurelia Merlan/Barbara Schäfer-Prieß (Hrsg.), Randromania im Fokus, Berlin, Peter Lang Verlag, în curs de publicare în 2020.

3. Alexandru L. Cohal, „Fenomeni di interferenza linguistica nella seconda generazione di migranti romeni in Italia”, în Aurelia Merlan/Barbara Schäfer-Prieß (Hrsg.), Randromania im Fokus, Berlin, Peter Lang Verlag, 2020 (acceptat, în curs de publicare).

4. A fost publicat suportul de didactic (vademecum) cu titlul Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească (Alexandru L. Cohal (coord.), Editura Palatul Culturii, Iaşi, 2020, ISBN: 978-606-8547-46-6, 120 p. adună autori din cele trei proiecte componente care aparţin mai multor arii de studiu socio-umane, precum filologia (Alexandru-Laurenţiu Cohal, Florin-Teodor Olariu, Ana-Daniela Farcaș, Veronica Olariu, Ioan-Mircea Farcaş), filosofia (Dan-Gabriel Sîmbotin), etnologia (Ioana Repciuc, Adina Hulubaş), istoria şi arheologia (Dorin Dobrincu, Alexander Rubel, Flavius-Viaceslav Solomon, Andrei Cuşco, Roxana-Gabriela Curcă, Lavinia Grumeza, Leonidas Rados), studiul minorităţilor (Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Ioan-Marian Țiplic, Sorin Radu) şi psiho-pedagogia Dorina Apostol, Lucian-Eduard Condruț, Mariana Paliev, Mihaela Horumbete, Oana Topală.

5. Baza de date digitală cu eşantioane de limbă română vorbită în diaspora (1).

Există o bază de date cu peste 100 de ore de înregistrare audio la sediul Institutului de Filologie „A. Philippide”. 

3. Prezentarea realizărilor proiectului P3: Minoritățile etnice în regiunile istorice ale României – migrație și patrimoniu cultural.

a. Prezentarea proiectului

Responsabil de proiect este prof. univ. dr. habil. Sorin Radu

Din proiectul component P3 fac parte cinci cercetători (Sorin Radu, Ioan Marian Țiplic, Hannelore Baier, Alexander Rubel) dintre care un cercetător „nou angajat” (Ramona Besoiu). Activitățile în cadrul proiectului s-au desfășurat în conformitate cu obiectivele și planul de activități asumate prin cererea și contractul de finanțare. Proiectul s-a axat pe tema de cercetare: Minoritățile etnice în regiunile istorice ale României – migrație și patrimoniu cultural.

Obiectivele Specifice ale proiectului component P3 sunt:

O1) Creșterea contribuției academice și aducerea de plus valoare la cercetarea fundamentală românească privind migrația grupurilor etnice minoritare și identitatea lor culturală, prin actualizarea informațiilor bibliografice, identificarea de surse documentare noi, analize și interpretări statistice etc.;

O2) Dezvoltarea de metode, modele și teorii noi privind cercetarea relației dintre migrație, identitate și patrimoniu la grupurile minoritare;

O3) Livrarea unor contribuții științifice privind impactul migrației sașilor transilvăneni asupra propriei lor identități naționale, rolul patrimoniului material și imaterial în prezervarea identității lor naționale, impactul schimbărilor demografice din fostele comunități săsești asupra patrimoniului material și imaterial al locuitorilor din fostele așezări majoritar săsești;

O4) Sprijinirea factorilor de decizie centrali și regionali și locali, a mass-media și a ONG-urilor etc., asociațiilor sașilor din Germania în acțiunea de prezervare și valorificare a valorilor patrimoniale unice germane din Transilvania;

O5) Identificarea si compararea modelelor existente şi folosite de implicare cu succes a comunităților de altă etnie în conservarea şi păstrarea patrimoniului săsesc şi popularizarea modelelor de succes.

b. Realizările proiectului P3 în anul 2020

Realizările anului 2020 au fost următoarele:

  1. Management (raportări periodice)

Directorul proiectului component 3 este prof. univ. dr. habil. Sorin Radu, care, în același timp, este și responsabilul pentru Partenerul P2 Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu. Acesta a coordonat activitățile de cercetare ale membrilor în proiectul component nr. 3, a stabilit prioritățile privind deplasările interne și externe, a coordonat achizițiile în cadrul proiectulu, a urmărit respectarea de către membrii în echipa de cercetare a programului de lucru și a asigurat comunicarea permanentă între directorul de consorțiu și membrii proiectului component nr. 3. Fiecare membru al echipei a depus lunar raport de activitate.

Sorin Radu, coorganizator Simpozion, Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 10-12 septembrie 2020, Păltiniș/Sibiu.

  • Au fost prezentate 8 comunicări la reuniuni științifice naționale și internaționale:

1. Alexander Rubel, Jesus College Research Symposium, Of Horses and Men. The barracks of the Roman fort in Războieni-Cetate (Romania) and the flexibility of Roman military construction, Jesus College, Oxford, 27 mai 2020 (online).

2. Alexander Rubel, Simpozionul național „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc,” „Sângele dac” şi discursul antimigraţionist: Dacii şi autohtonismul în discursul public în perioadă interbelică, Sibiu – Păltiniș, 10-12 septembrie 2020 (online).

3. Sorin Radu, Hannelore Baier, Emigrația germanilor din România – perspectivă istoriografică, la simpozionul Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 10-12 septembrie 2020, Păltiniș/Sibiu.

4.Ramona Besoiu, Bleiben oder gehen? Memorialistica sașilor transilvăneni, la simpozionul Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 10-12 septembrie 2020, Păltiniș/Sibiu.

5.Ioan Marian Țiplic, Colonizarea sașilor în Transilvania: arheologie și arhitectură, la simpozionul Migrație și identitate în spațiul cultural românesc, 10-12 septembrie 2020, Păltiniș/Sibiu.

6.Ioan Marian Țiplic, From Mannor to Church iu County, International Conference Militaria Mediaevalia in Științifică Națională Sub semnul lui Clio, Universitatea „Lucian Blaga” din South-East Europe, Sibiu, 14-17 octombrie 2020;

7.Ioan Marian Țiplic, Adrian Șovrea, Cercetările arheologice preventive de la Biserica Fortificată din Agnita/jud. Sibiu, Sesiunea Sibiu, 20 noiembrie 2020;

8.Ioan Marian Țiplic, Corina Cioltei Hopârtean, Alexandru Cioltei, Cercetările arheologice preliminare la Biserica Fortificată din Șeica Mică/jud. Sibiu, Sesiunea de comunicări științifice a Institutului ce Cercetări Socio-Umane Sibiu, 4 decembrie 2020.

  • Au fost publicate articole și studii după cum urmează:

Un articol este în curs de publicare într-o revistă ISI:

Alexander Rubel, „Die Diskussion um den dakischen Herkunftsmythos der Rumänen während der Zwischenkriegszeit und ihre Auswirkungen auf die Gegenwart”, Antike & Abendland, 2021, acceptat.

9 articole științifice în reviste peer-review (ERIH, SCOPUS EBSCO, CEEOL etc.)

1. Sorin Radu, „Un episod din chestiunea unificării Basarabiei cu România: activitatea Comisiei Regionale de Unificare (1921)”, „Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica”, tomul XVII, 2020, publicat.

2. Ramona Besoiu Bleiben oder gehen? Die Auswanderungsgründe der Rumäniendeutschen aus der Zeit von 1939 bis 1947, wiederspiegelt in ihrer Erinnerungsliteratur, „Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica”, tomul XVII, 2020, publicat.

3. Ioan Marian Țiplic, Cercetările arheologice preventive de la Biserica Fortificată din Șaroș pe Târnavă/jud. Sibiu, „Studia Universitatis Cibiniensis. Series Historica”, tomul XVII, 2020, (Revistă BDI: SCOPUS – ELSEVIER, ERIH Plus, EBSCO, CEEOL) – publicat.

4. Ioan Marian Țiplic, Fortified Church from Șeica Mică/Sibiu County. Archaeological researches. I, 2020, „Acta Terrae Septemcastrensis”, vol. XIX, (Revistă BDI: ERIH Plus, EBSCO, Index Copernicus, CEEOL) – publicat.

5. Ioan Bratu, Constantin Măruțoiu, Antonio Hernanz, Olivia Florena Nemeș, Ioan Marian Țiplic, Howell G. M. Edwards, Combined Vibrational Spectroscopic and Elemental Studies of 18th Century Transylvanian Stove Tiles, 2020, „Research Square”, https://doi.org/10.21203/rs.3.rs-29030/v1, p. 1-20, publicat;

6. Hannelore Baier, Sorin Radu, Reunificarea familiilor, emigrație, „vânzarea” germanilor din România – o perspectivă istoriografică, „Transilvania”, nr. 3, 2021, acceptat.

7. Ramona Besoiu, Bleiben oder gehen? Die Auswanderungsgründe der Rumäniendeutschen aus der kommunistischen Zeit, wiederspiegelt in ihrer Erinnerungsliteratur, „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, 2021, acceptat.

8. Ioan Marian Ţiplic, Corina Anca Simion, Oana Gâza, Tiberiu Bogdan Sava, Cristian Mănăilescu, Maria Valentina Ilie, Datarea radiocarbon a unor probe de oase cremate din situl de la Pãuca – Biserica Ungureascã, judeţul Sibiu, „Argesis”, seria Istorie XXIX, 2020, acceptat.

9. Ioan Marian Țiplic. Cercetări arheologice la bisericile fortificate săsești: stadiu și perspective, Transilvania 1, 2021, acceptat.

3 studii în volume colective:

  1. Ioan Marian Țiplic, Maria Crîngaci Țiplic, The Archaeology of Romanesque Churches in Transylvania (11th–13th Centuries), în: Ecclesiastical Landscapes in Medieval Europe. An archaeological perspective, edited by José C. Sánchez-Pardo, Emmet H. Marron and Maria Crîngaci Țiplic, Archaeopress Archaeology, Oxford, 2020, p. 107-121.
  2. Alexander Rubel, The Town of (L)Ibida / Slava Rusă (Scythia Minor) in the context of a new Defence Strategy of the Empire in Late Antiquity, in: A. Rubel and H.-U. Voß (eds.), Experiencing the Frontier and the Frontier of Experience. Barbarian Perspectives and Roman Strategies to Encounter New Threats, Oxford: Archaeopress, în curs de publicare în 2020.
  3. Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu,  Die Auswirkung der Emigration der Rumäniendeutschen aus Siebenbürgen auf das sächsiche imaterielle Kulturgut. Die Institution der „Nachbarschaft” in Ortschaften des Harnbachtales, în Mathias Beer, SorinRadu, Florian Florian Kührer-Wielach (editori), Die Deutschen in Rumänien. Migration und Kulturerbe nach 1945, Vandenhoeck & Ruprecht Verlage, Göttingen, Wien, Köln und Weimar, în curs de publicare în 2021.

4. Materiale pentru ghiduri turistice, studii și analize de impact, hărți, suporturi didactice, emisiuni radio și tv, cursuri de specialitate pentru studenți

Din cadrul proiectului P 3 au fost livrate 8 unități didactice către Vademecum: Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească, Coordonator: Alexandru L. Cohal, Editura Palatului Culturii, Iași, 2020, 120 pp. ISBN 978-606-8547-46-6.

Au fost realizate cursuri didactice de către prof. univ. dr. Sorin Radu și de către prof. univ. dr. Ioan Marian Țiplic

Ramona Besoiu a cercetat efectele migraţiei etnicilor germani din comunităţile săseşti din Transilvania asupra patrimoniului cultural imaterial. A realizat o analiză de conţinut a website-urilor fundaţiilor şi organizaţiilor non-profit implicate în păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural săsesc: www.kulturerbe-kirchenburgen.de (Patrimoniul Cultural al Bisericilor Fortificate); www.sbs-stiftung.de (Fundaţia Saşilor Transilvăneni); www.patrimonium-saxonicum.ro (Fundaţia Patrimonium Saxonicum); www.schloss-horneck.de (Castelul Horneck Germania), http://www.teutsch.ro (Centrul de Dialog şi Cultură Friedrich Teutsch al Bisericii Evanghelice C.A. din România).

Realizarea de interviuri în satele Alțâna, Roșia, Vurpăr, Nocrich și Hosman pe tema patrimoniului imaterial al sașilor și preluarea unor elemente de către comunitățile de români și romi;

Colectarea de date şi imagini despre instituţia vecinătăţii (fotografii de arhivă, statute, semnul, lada vecinătăţii ș.a.);

Colectarea de date şi imagini despre sărbătoarea „Fuga lolelor” (fotografii de arhivă participanţi, fotografii cu lăzile breslelor ș.a.);

Realizarea de interviuri în Agnita și Sibiu cu participanți activi la „Fuga lolelor”;

Cercetări arheologice cu rezultate concrete implementate la monumente ecleziastice aparținând comunității săsești:

Cercetări arheologice la Biserica Fortificată din Agnita/jud. Sibiu – Iulie-august 2020, autorizație de cercetare nr. 265/14.05.2020;

Cercetări arheologice la Biserica Fortificată din Ruja/jud. Sibiu – septembrie 2020, autorizație de cercetare nr. 341/29.06.2020;

Cercetări arheologice la Biserica Evanghelică din Câlnic/jud. Alba – octombrie-noiembrie 2020, autorizație de cercetare nr. 536/30.09.2020;

Cercetări arheologice la Biserica Fortificată din Cisnădie/jud. Sibiu – ianuarie-martie 2020, autorizație de cercetare nr. 681/27.11.2019.

Toate aceste activități au avut rezultate concrete direcționate către mediul cultural și muzeistic.

În cadrul proiectului complex PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116 în anul 2019 au fost angajați 19 cercetători, dintre care opt reprezintă proiectul component nr. 1 („Ipostaze istorice ale migrațiilor. Între reconstituirea trecutului și discursul identitar românesc”), șase proiectul component nr. 2 („Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală”) și cinci proiectul component nr. 3 („Minoritățile etnice în regiunile istorice ale României – migrație și patrimoniu cultural”). Patru dintre membrii proiectului sunt cercetători nou angajați. Din punct de vedere instituțional, proiectul reunește cercetători de la patru institute ale Filialei Iași a Academiei Române (Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”; Institutul de Arheologie; Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane” și Institutul de Filologie Română „A. Philippide”), Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității „Lucian Blaga din Sibiu” și Facultatea de Litere a Centrului Universitar de Nord Baia Mare al Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

În conformitate cu obiectivele specifice anului 2019 și cu specificul fiecărui proiect component, cercetările s-au desfășurat în arhive, biblioteci, muzee și pe teren. În completarea activității de cercetare curente, ce se realizează în localitatea de domiciliu, membrii proiectului au efectuat deplasări de documentare și muncă pe teren în străinătate: Austria, Germania, Italia, Franța, Portugalia și Republica Moldova, cât și în țară: Bacău, Baia Mare, Botoșani, București, Galați, Onești, Păltiniș (Jud. Botoșani), Sibiu, Suceava, Tecuci, Vaslui, Vidra (Jud. Vrancea). În urma deplasărilor au rezultat registre bibliografice, documentare, identificarea de materiale arheologice și anchete de teren care stau la baza comunicărilor prezentate la reuniuni științifice și articolelor publicate în reviste de specialitate indexate BDI, a capitolelor de cărți sau studiilor publicate în culegeri tematice.

Activitatea pentru anul 2019 s-a desfășurat în conformitate cu planificare etapei a două îndeplinind și, în anumite direcții, depășind obiectivele propuse. Analizate în ansamblu, în cadrul proiectului complex, rezultatele pentru anul 2019 pot fi sintetizate astfel:

  1. Mentenanța și upgradarea  site-ului www.miro.acadiasi.ro;
  2. Efectuarea a 23 deplasări de documentare în țară și străinătate;
  3. Prezentarea a 52 comunicări la conferințe naționale și internaționale;
  4. Publicarea a 28 de articole științifice/capitole de cărți în reviste indexate BDI și volume colective;
  5. Organizarea a două manifestări științifice internaționale de impact:

23–25 mai 2019, Sibiu,  Conferința internațională: Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordări multidisciplinare, organizată de Academia Română, Filiala Iaşi în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Institut für donauschwäbische Geschichte und Landeskunde din Tübingen, Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der Ludwig-Maximilians-Universität din München şi Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde e. V. din Heidelberg;

26–28 septembrie 2019, Iași, Simpozionul internaţional Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts, organizat de Academia Română, Filiala Iaşi, în parteneriat cu Fundaţia „Wilhelm von Humboldt” din Berlin, cu centrul Cultural German din Iaşi și Leibniz-Institut für Ost- und Südosteuropaforschung, Regensburg.

  • Publicarea a două volume

Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator Victor Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados), București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3142-0.  

Migraţii, politici de stat şi identităţi culturale în spaţiul românesc şi european (coordonator Victor Spinei) vol. II – Germanii din România – migrație și patrimoniu cultural (editori Mathias Beer, Sorin Radu, Florian Kührer-Wielach), București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3143-7.

  • Organizarea a patru workshop-uri cu scopul planificării și analizei activității în anul 2019.

În completare sunt prezentate rapoartele științifice pentru fiecare proiect component și membru cercetător în parte.

PROIECT COMPONENT NR. 1.

Titlul proiectului complex: „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară”
Codul proiectului complex: PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116
Director de proiect complexAcad. Victor Spinei
Titlul proiectului component 1„Ipostaze istorice ale migrațiilor. Între reconstituirea trecutului și discursul identitar românesc”
Responsabil de proiect component 1Dr. Flavius-Viaceslav Solomon

Din proiectul component P1 fac parte opt cercetători, dintre care doi cercetători angajați recent. Activitățile în cadrul proiectului s-au desfășurat în conformitate cu obiectivele și planul de activități asumate prin cererea și contractul de finanțare. Proiectul s-a axat pe următoarele direcții de cercetare: migrații în nord-vestul Mării Negre în antichitate; migrație și identitate în evul mediu românesc; migrațiile formative în secolul XIX; imigrațiile politice în / spre Regatul României și geneza doctrinelor politice în a doua jumătate a secolului XIX – prima jumătate a secolului XX; minorități etnice și migrații în România în perioada interbelică; transferuri de populație și migrație economică în România comunistă. În această fază a proiectului, o atenție specială a fost acordată documentării în arhive și biblioteci românești și străine, dar și diseminării activităților asumate în cadrul proiectului, prin organizarea unor manifestări științifice (conferințe internaționale) și editarea unui volum.

Rezultatele sintetice ale activităților pe parcursul anului 2019 în cadrul P1 sunt următoarele:

  1. Participarea la completarea și dezvoltarea site-ului de proiect: www.miro.acadiasi.ro;
  2. Efectuarea a 6 deplasări de documentare în țară (București, Sibiu, Vaslui) și străinătate (Austria, Germania)
  3. Prezentarea a 28 de comunicări la conferințe naționale și internaționale;
  4. Publicarea / acceptarea spre publicare a 14 articole științifice/capitole de cărți în reviste naționale și internaționale indexate BDI și volume colective;
  5. Organizarea a două conferințe internaționale
  6. Editarea unui volum colectiv.

Rapoartele individuale detaliază informațiile prezentate în sinteză anterior:

VICTOR SPINEI – director de proiect complex

Pentru etapa 2019, mi-am asumat obiective atât pe palierul de management al proiectului complex, cât și la nivelul de cercetare individuală.

  1. Managementul proiectului component nr. 1:
  2. Am coordonat toate activitățile de cercetare și de management ale proiectului complex.
  3. Am urmărit respectarea de către membrii din echipa de cercetare a programului de lucru și a obiectivelor individuale asumate.
  4. Am coordonat organizarea a două conferințe internaționale în cadrul proiectului: Conferința internațională Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară / Migration und Identität im rumänischen Kulturraum. Multidisziplinäre Zugänge (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, 23-25 mai 2019) și Humboldt – Kolleg. Migration und Identität in der Geschichte Europas: Gemeinschaften, Vernetzungen, Konflikte, în colaborare cu Humboldt-Club Iași; Deutsches Kulturzentrum Iași; Leibniz-Institut für Ost- und Südosteuropaforschung, Regensburg (Iași, 26-28 septembrie 2019).
  5. Am coordonat volumele: Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator Victor Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados), București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3142-0, 428 p.;  Migraţii, politici de stat şi identităţi culturale în spaţiul românesc şi european (coordonator Victor Spinei) vol. II – Germanii din România – migrație și patrimoniu cultural (editori Mathias Beer, Sorin Radu, Florian Kührer-Wielach), București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3143-7.
  1. Cercetări individuale

În conformitate cu cererea de finanțare și planul de realizare a proiectului, am desfășurat cercetări în biblioteci și muzee din țară și străinătate. Subiectele de cercetare au vizat dinamica migrațiilor în antichitate și evul mediu. Am încercat să stabilesc paralelisme pe plan sincronic și diacronic și, totodată, să urmăresc natura contactelor dintre comunitățile locale și alogene, examinând cu prioritate cele de ordin economic, confesional și cultural.

  1. Deplasări pentru documentare
  1. Deplasare de documentare la muzee și biblioteci din Belgrad (Serbia), Zagreb (Croația) și Ljubliana (Slovenia), 13-22 decembrie 2019. Se vor urmări anumite probleme legate de fenomenul migrațiilor din sud-estul Europei.
  • Participări la conferințe (diseminare)
  • The Golden Horde and the Romanians in the 13th and 14th Century – prezentare la simpozionul internațional Humboldt – Kolleg. Migration und Identität in der Geschichte Europas: Gemeinschaften, Vernetzungen, Konflikte, Iași, 26-28 septembrie 2019.
  • Populațiile turanice în spațiul nord-pontic în secolele X-XIII – prezentare la Conferința internaționalăMigrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 23-25 mai 2019.
  • The Late Migrations in Eurasia – prezentare la o masă rotundă organizată la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Turkmenistanului de la Ashgabat, 8 mai 2019.

c. Publicații

Articole publicate (cu trimitere la proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116)

  1. Marile migrații nomade în Europa de Est, în volumul: Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator Victor Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori F. Solomon, A. Cohal, L. Rados), București, Editura Academiei Române, 2019.

Volume (cu trimitere la proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116).

  • Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator Victor Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados), București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3142-0.

FLAVIUS SOLOMON – membru cercetător, responsabil proiect component nr. 1

Pentru etapa 2019, mi-am asumat obiective atât pe palierul de management al proiectului component nr. 1, cât și la nivelul de cercetare individuală.

  1. Managementul proiectului component nr. 1:
  2. Am coordonat activitățile de cercetare ale membrilor în proiectul component nr. 1;
  3. Am stabilit prioritățile privind deplasările interne și externe;
  4. Am coordonat achizițiile din cadrul proiectului;
  5. Am urmărit respectarea programului de lucru de către membrii echipei de cercetare.
  6. Am asigurat comunicarea permanentă între directorul de consorțiu și membrii proiectului component nr. 1.
  7. Am coordonat organizarea a două conferințe internaționale în cadrul proiectului: Migration und Identität im rumänischen Kulturraum. Multidisziplinäre Zugänge (Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, 23-25 mai 2019) și Humboldt – Kolleg. Migration und Identität in der Geschichte Europas: Gemeinschaften, Vernetzungen, Konflikte, în colaborare cu Humboldt-Club Iași; Deutsches Kulturzentrum Iași; Leibniz-Institut für Ost- und Südosteuropaforschung, Regensburg (Iași, 26-28 septembrie 2019).
  1. Cercetări individuale

În conformitate cu cererea de finanțare și planul de realizare a proiectului, am desfășurat cercetări legate de următoarele subiecte: 1) emigrația politică străină în România la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea; 2) demografie istorică în Basarabia / Republica Moldova în secolele XIX – XX. Rezultatele cercetărilor au fost diseminate prin: 1) patru comunicări prezentate la conferințe științifice internaționale; 2) un studiu publicat la o editură acreditată B CNCS și 3) un volum de studii publicat la o editură acreditată B CNCS.

  1. Deplasări pentru documentare
  2. 1-8 decembrie 2019, Sigmaringen, Germania. Cercetări la Arhiva de Stat din Sigmaringen.
  3.  Participări la conferințe (diseminare)
  4. Tentația integrării. Emigrația rusă și studiile de medicină în România în anii 1870-1880, prezentare la conferința Învățământul public în România și zonele limitrofe, secolele XIX-XX: Modernizare, mobilizare politică și construcție națională, ULIM & Centrul de Sociologie și Psihologie Socială, ICJPS, Chișinău, 3-4 mai 2019.
  5. „Proletariatul nu are patrie”. Emigrația politică europeană și socialiștii români la sfârșitul secolului XIX – începutul secolului XX (Cazul Cristian Racovski), prezentare la simpozionul internațional Migration und Identität im rumänischen Kulturraum. Multidisziplinäre Zugänge, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, 23-25 mai 2019.
  6. Populații în mișcare. Repere pentru o istorie a migrațiilor în Basarabia / Republica Moldova, prezentare la Conferința anuală a Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, 5-8 iunie 2019.
  7. Auf der Suche nach einer neuen Heimat. Russische politische Emigranten und die rumänische Linke Ende des 19. und Anfang des 20. Jahrhunderts, prezentare la simpozionul internațional Humboldt – Kolleg. Migration und Identität in der Geschichte Europas: Gemeinschaften, Vernetzungen, Konflikte, Iași, 26-28 septembrie 2019.

c. Publicații

Articole publicate (cu trimitere la proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116)

În căutarea unui certificat. Cristian Racovski și expulzarea sa din România în 1907, în volumul: Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator Victor Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados), București, Editura Academiei Române, 2019.

Volume (cu trimitere la proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116).

Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator Victor Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados), București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3142-0.

  •  Obiective pentru 2020
  • Managementul proiectului.
  • Publicarea a două studii şi redactarea unui capitol pentru un volum tematic din cadrul proiectului;
  • Prezentarea a trei comunicări la conferințe ştiinţifice (două în România și una în străinătate);
  • Participarea la un simpozion (conferința de bilanț) din cadrul proiectului;
  • Două deplasări externe în scop de documentare și diseminare.

 ANDREI CUȘCO – membru cercetător

Pe parcursul anului 2019, activitatea mea de cercetare s-a axat pe tematica legată de procesele migraționiste în regiunile de frontieră dintre Basarabia și Bucovina, emigrația evreiască din Basarabia și rolul Basarabiei în migrația intelectuală / transferurile culturale dintre România și Imperiul Rus. Rezultatele cercetărilor au fost diseminate prin: 1) o deplasare internațională; 2) două articole / capitole de carte în curs de publicare; 3) o conferință (prelegere) publică și patru comunicări prezentate la conferințe științifice naționale și internaționale.

  1. Cercetări individuale
  2.  Deplasări
  3. 4 februarie-30 aprilie 2019: deplasare de documentare la Institutul de Istorie Est-Europeană din cadrul Universității din Viena, pentru cercetarea unor fonduri din cadrul Arhivelor de Stat ale Republicii Austria (Haus-, Hof- und Staatsarchiv) și Arhivele Politice ale Ministerului imperial al Afacerilor Externe (au fost consultate aprox. 50 de dosare de arhivă).
  4. Participări la conferințe (diseminare)
  5. Total War, Ethnic Mobilization, and Population Politics in the Russian-Romanian Borderlands: The Cases of Bessarabia and Bukovina (1914-1920) – conferință publică prezentată la Institutul de Istorie Contemporană al Academiei Austriece de Științe / Grupul de Cercetare a Istoriei Balcanilor, 27 martie 2019.
  6. Mediile universitare ruse, mobilizarea etnică și mișcările naționale la periferie: cazul Basarabiei (1898–1914) – prezentare laColocviul internațional Învățământul public în România și în zonele limitrofe în secolele 19-20: Modernizare, mobilizare politică și construcție națională, Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM), Chișinău, 3-4 mai 2019.
  7. Noua Suliță/ Nowosielitza – Triplex Confinium. Experiențe transfrontaliere la periferiile imperiale (1880-1914) (împreună cu Ph. Blasen) – prezentare la Conferința internațională Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, 23-25 mai 2019.
  8. Chestiunea evreiască” în sursele diplomatice rusești și austro-ungare de la începutul secolului al XX-lea – prezentare la Conferința Anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, Ed. I, 5-8 iunie 2019.
  9. Zamfir Arbore (1848-1933) and Constantin Stere (1865-1936) Between Anarchism, Populism, and Nationalism: Two Cases of Russian Political Emigres to Romania in the Late 19th and Early 20th Century – prezentare la Conferința Internațională Humboldt-Kolleg. Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts / Migration und Identität in der Geschichte Europas: Gemeinschaften, Vernetzungen, Konflikte, Iași, 26-28 septembrie 2019.
  10. Articole publicate (cu trimitere la proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116)
  11. Noua-Suliță – Triplex Confinium. Experiențe transfrontaliere la periferiile imperiale (1880-1914), în colaborare cu Philippe H. Blasen, în volumul: Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator V. Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori F. Solomon, A. Cohal, L. Rados), București, Ed. Academiei Române, 2019.
  1. Obiective pentru 2020

1) Continuarea și aprofundarea cercetărilor legate de tematica abordată în cadrul proiectului;

2) Publicarea unui studiu într-o revistă de specialitate şi redactarea unui capitol pentru un volum tematic publicat în cadrul proiectului;

3) Prezentarea a două comunicări la conferințe ştiinţifice (una în România și una în străinătate);

4) Participarea la un simpozion (conferința de bilanț) din cadrul proiectului.

PHILIPPE HENRI BLASEN – membru cercetător

  1. Cercetări individuale

Pe parcursul anului 2019, mi-am axat cercetările pe subiecte legate de minorități și migrații în secolele XIX-XX. Rezultatele cercetărilor au fost diseminate prin: o deplasare națională și o deplasare internațională, patru articole, patru comunicări prezentate la conferințe naționale și internaționale.

  1. Deplasări
  2. 19-23 mai 2019, deplasare de documentare la Serviciul Arhivelor Naționale Istorice Centrale din București, unde am consultat fondul Ministerului Economiei Naționale, adunând informații despre măsurile economice privitoare la minorități;
  3. 29 septembrie-21 octombrie 2019, deplasare de documentare la Österreichisches Staatsarchiv din Viena (Austria), unde am consultat documente diplomatice privind războiul de independență și trasarea graniței dintre România și Bulgaria în anii 1877-1884.
  4. Participări la conferințe (diseminare)
  5. Școlile germane din Basarabia de sud în timpul dictaturii regale (1938–1940) – prezentare la colocviul internațional „Învățământul public în România și în zonele limitrofe în secolele 19-20: Modernizare, mobilizare politică și construcție națională”, Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM), Chișinău, 3-4 mai 2019.
  6. Noua Suliță / Nowosielitza – Triplex Confinium. Experiențe transfrontaliere la periferiile imperiale (1880-1914) (împreună cu A. Cușco) – prezentare la cConferința internațională „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară”, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 23-25 mai 2019.
  7. Învățământul în limba polonă în timpul dictaturii regale (1938-1940) – prezentare la Conferința Anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, 5-8 iunie 2019.
  8. The Interventions of the Roman Catholic Bishopric of Iași regarding the Jews (1941-1944) – prezentare la conferința internațională Humboldt-Kolleg „Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts”, Iași, 26-28 septembrie 2019.
  9. Articole publicate (cu trimitere la proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116)

1) De la nomination du cabinet Goga au coup dʼÉtat du roi Carol II (28 décembre 1937-10 février 1938), în: Studia Universitatis Babeș-Bolyai – Historia, 63/2, 2018, 111-157.

2) Lʼémancipation graduelle des Juifs de Roumanie et la révision de la citoyenneté roumaine sous le gouvernement Goga. Aspects juridiques (1878-1938) et historiques (1937-1938), în: Revista de Istorie a Evreilor din România, 19/3, 2018, 253-290.

3) Manipulation de la presse sous le gouvernement Goga et la dictature royale (1937-1940): suspensions de publications non agréées et créations de journaux officieux, în: Archiva Moldaviae, XI, 2019 (sub tipar).

4) Noua-Suliță – Triplex Confinium. Experiențe transfrontaliere la periferiile imperiale (1869–1914)  (împreună cu Andrei Cușco), în volumul: Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator Victor Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale, București, Ed. Academiei Române, 2019 pp. 163-195.

  1. Obiective pentru 2020

1) Publicarea unui studiu şi redactarea unui capitol pentru un volum tematic din cadrul proiectului;

2) Prezentarea a două comunicări la conferințe ştiinţifice (una în România și una în străinătate);

3) Participarea la un simpozion (conferința de bilanț) din cadrul proiectului;

4) Continuarea cercetărilor privitoare la crearea unor colonii în perioada interbelică în județul Cernăuți din cadrul Bucovinei, precum și la subiectul minorităților și migrațiilor în secolele XIX-XX.

VICTOR COJOCARU – membru cercetător

  1. Activități organizatorice în cadrul proiectului component nr. 1:

În cadrul conferinţei Humboldt „Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts” (Iaşi, 26-28 septembrie 2019) am coordonat organizarea panelului tematic Migrations and Identity in Eurasia from the Ancient Times to the Middle Ages (15 comunicări, dintre care 9 din străinătate).

  1. Cercetări individuale

Pe parcursul anului 2019, am continuat cele două direcţii principale de cercetare, care contribuie la fundamentarea istorică a dezbaterii actuale privind includerea și/ sau excluderea imigranţilor: 1) străinii atestaţi în decretele de ateleia, proxenia şi politeia, care oferă informații importante despre relațiile economice, sociale, politice și religioase ale apoikiilor pontice cu numeroase poleis și regiuni din arealul egeean şi mediteranean, ca şi exemple/modele de convieţuire şi interferenţă culturală între lumea urbană de pe litoral şi cea „barbară” din hinterland timp de un mileniu; 2) problema determinării identităţii etnice şi culturale prin raportare la aspecte ale culturii materiale din ţinuturile de la nordul Mării Negre de la colonizarea greacă şi până către începutul Marilor Migraţii. Rezultatele cercetărilor au fost diseminate prin: 1) prezentarea a două comunicări la conferințe naționale și internaționale; 2) publicarea unui studiu într-un volum colectiv apărut în străinătate; 3) acceptarea pentru tipar a altor două studii (unul va fi publicat într-un volum colectiv, iar celălalt – într-o revistă indexată BDI).

  1. Participări la conferințe (diseminare)
  2. De la colonizarea greacă la „sarmatizare”: interpretări istoriografice privind asimilarea și transferul de noi modele identitare în regiunea nord-vest pontică (în colaborare cu L. Grumeza)prezentare laConferința internațională Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 23-25 mai 2019.
  3. Development of Identities in the Black Sea Poleis: The Evidence Provided by Honorific Decrees – prezentare la conferința internațională (Humboldt-Kolleg) Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts / Migration und Identität in der Geschichte Europas: Gemeinschaften, Vernetzungen, Konflikte, Iași, 26-28 septembrie 2019.
  4. Articole  publicate (cu trimitere la proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116)
  5. Some Remarks on proxenia in the Black Sea Area, in: The Black Sea Region in Antiquity and Early Middle Ages. Papers Presented to V.P. Kopylov on the Occasion of his 70th Birthday, ed. by A.N. Kovalenko, Rostov-on-Don, 2018 (apărut 2019), pp. 371-381.
  6. De la colonizarea greacă la „protectoratul scitic”: interpretări istoriografice privind asimilarea și transferul de noi modele identitare în regiunea nord-vest pontică, în volumul: Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator V. Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori F. Solomon, A. Cohal, L. Rados), București, Ed. Academiei Române, 2019, pp. 21-37.
  7. Die auswärtigen Beziehungen pontischer Staaten auf Grundlage der Proxenieurkunde, în: Pontica (Constanţa), Nr. 52, 10 p. în manuscris (sub tipar).
  1. Obiective pentru 2020

În 2020, voi continua activitatea de cercetare al proiectului, conform următoarelor obiective:

  1. Activități organizatorice în cadrul proiectului;
  2. Publicarea unui capitol într-un volum tematic din cadrul proiectului;
  3. Prezentarea unei comunicări la o conferință ştiinţifică.

LAVINIA GRUMEZA – membru cercetător

  1. Activități organizatorice în cadrul proiectului component nr. 1:
  1. Cercetări individuale

Pe parcursul anului 2019, am continuat cele două direcţii principale de cercetare: 1) analiza procesului complex de asimilare şi rezistenţă la asimilare în Barbaricum (Bazinul Carpatic, zona est-carpatică și nord-vestul Mării Negre) – un areal de confluenţă a civilizaţiei romane cu lumea dacică şi cu cea a nomazilor sarmați; 2) migrație și identitate în Bazinul Carpatic în perioada antichității târzii – epoca migrațiilor (cu accent pe populațiile hune și gepide). Rezultatele cercetărilor au fost diseminate prin: 1) prezentarea a patru comunicări (la conferințe naționale și internaționale); 2) publicarea unui studiu într-o revistă indexată ISI, apărută în străinătate și 3) publicarea unui studiu într-un volum colectiv.

  1. Deplasări
  2. În perioada 5-13 decembrie 2019, m-am deplasat la Muzeul Județean Ștefan cel Mare din Vaslui, unde am susținut o prezentare la o conferință națională și m-am documentat în depozitele muzeului, care conține o colecție importantă de piese atribuite populațiilor sarmatice și dacice.
  3. Participări la conferințe (diseminare)
  4. Morminte princiare ale epocii migrațiilor descoperite recent la Sânpaul (jud. Cluj) (în colaborare cu G. Cupcea) – prezentare la sesiunea națională de comunicări științifice a Muzeului Vasile Pârvan din Bârlad, ed. XV, 10-11 mai 2019.
  5. De la colonizarea greacă la „sarmatizare”: interpretări istoriografice privind asimilarea și transferul de noi modele identitare în regiunea nord-vest pontică (în colaborare cu V. Cojocaru)prezentare la conferința internațională Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 23-25 mai 2019.
  6. Settlers and Nomads West and East of the Carpathians: Sarmatian Identity and Migration in the 1st-4th c. AD. – prezentare la conferința internațională (Humboldt-Kolleg) Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts / Migration und Identität in der Geschichte Europas: Gemeinschaften, Vernetzungen, Konflikte, Iași, 26-28 septembrie 2019.
  7. Necropola sarmatică de la Mitoc – Malu Galben (jud. Botoșani): 60 de ani mai târziu prezentare laconferința națională Autohtoni și migratori în spațiul Est-Carpatic în mileniile I a. Chr. – I p. Chr., Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare”,  Vaslui, 5-6 decembrie 2019.
  8. Articole publicate (cu trimitere la proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116)
  9. Teorii ale migrațiilor și identităților etnice în cercetarea arheologică contemporană (cu accent asupra conceptului de „sarmatizare”), în volumul: Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator V. Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori F. Solomon, A. Cohal, L. Rados), București, Ed. Academiei Române, 2019, pp. 55-71.
  10. Migration Period Graves Recently Discovered in Sânpaul (Cluj County/ RO), în: Archäologische Korrespondenzblatt 50/3, 2020 (sub tipar, acceptat în data de 2.10.2019; în colaborare cu G. Cupcea).
  1. Obiective pentru 2020
  2. Activități organizatorice în cadrul proiectului;
  3. Publicarea unui capitol într-un volum tematic din cadrul proiectului;
  4. Prezentarea unei comunicări la o conferință ştiinţifică.

LEONIDAS RADOS – membru cercetător

  1. Cercetări individuale

Conform planului de realizare a proiectului, în anul 2019 mi-am propus să continui cercetările în arhive și biblioteci, pentru a contura o imagine cât mai completă a fenomenului migrației academice și a formării specialiștilor români în străinătate în a doua jumătate a secolului XIX. Am planificat să redactez două studii și să particip la conferințele organizate în cadrul proiectului. Am reușit să particip la trei conferințe, să redactez cele două studii și să-l încep pe al treilea.

a. Participări la conferințe (diseminare)

1)Bursieri români la Universitatea din Torino în anii 1860. Apropiere neolatină sau oportunitate academică? prezentare laconferința internațională Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 23-25 mai 2019.

2) Despre călătorii de studii și impostură academică. Cazul V.A. Urechia prezentare laConferința Anuală a Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Ediția I, 5-8 iunie 2019.

3) Romanian Students at the University of Madrid in the Second Half of the 19th Century: The Case of Andrei Vizanti– prezentare la conferința internațională (Humboldt-Kolleg) Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts / Migration und Identität in der Geschichte Europas: Gemeinschaften, Vernetzungen, Konflikte, Iași, 26-28 septembrie 2019.

b. Articole (cu trimitere la proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116)

  1. Bursieri români la Universitatea din Torino în anii 1860. Apropiere neolatină sau oportunitate academică?, în volumul: Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator Victor Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori F. Solomon, A. Cohal, L. Rados), București, Editura Academiei Române, 2019, pp. 105-134.

c. Volume editate(cu trimitere la proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116)

Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator Victor Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados), București, Editura Academiei Române, 2019,  ISBN 978-973-27-3142-0.

  • Obiective pentru 2020

În 2020, voi continua activitatea de cercetare în cadrul proiectului, conform următoarelor obiective:

  1. Publicarea unui capitol într-un volum tematic din cadrul proiectului;
  2. Prezentarea unei comunicări la o conferință ştiinţifică.

DORIN DOBRINCU – membru cercetător

  1. Cercetări individuale

În anul 2019, am continuat cercetarea individuală în biblioteci și arhive. În mod particular, m-am axat pe investigațiile în Arhivele Naționale ale României – Serviciul Județean Iași, fondul CARS [Comitetul pentru Ajutorarea Regiunilor Secetoase], care s-a dovedit deosebit de bogat în informații privind tema individuală de cercetare asumată în cadrul proiectului. În vederea diseminării rezultatelor, am participat la trei conferințe naționale și internaționale și am publicat un studiu într-un volum editat în cadrul proiectului.

  1. Participări la conferințe (diseminare)

1) Fuga de foamete. Migrații sezoniere din Moldova în vestul și sudul României, 1946-1947 – prezentare laconferința internațională Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordări multidisciplinare/Migration und Identität im Rumänischen Kulturraum. Multidisziplinäre Zugänge, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 23-25 mai 2019.

2) Foametea din 1946-1947 și copiii Moldovei. Soluții familiale și instituționale pentru depășirea unei calamități prezentare laConferința Anuală a Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Ediția I, 5-8 iunie 2019.

3) Drought, Famine, and Population Movements in Modern and Contemporary Romania – prezentare la conferința internațională (Humboldt-Kolleg) Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts / Migration und Identität in der Geschichte Europas: Gemeinschaften, Vernetzungen, Konflikte, Iași, 26-28 septembrie 2019.

b. Articole publicate (cu trimitere la proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116)

1) Fuga de foamete. Migrații temporare din Moldova în vestul și sudul României, 1946-1947, în volumul: Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator Victor Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados), București, Editura Academiei Române, 2019 pp. 251-274.

Obiective pentru 2020

În 2020, voi continua activitatea de cercetare în cadrul proiectului, conform următoarelor obiective:

  1. Publicarea unui capitol într-un volum tematic din cadrul proiectului;
  2. Prezentarea unei comunicări la o conferință științifică.

PROIECT COMPONENT NR. 2

Titlul proiectului complex: „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară”
Codul proiectului complex: PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116
Director de proiect complexAcad. Victor Spinei
Titlul proiectului component 2„Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală”
Responsabil proiect component 2Dr. Alexandru-Laurențiu Cohal

Echipa P2, formată din opt cercetători, din care șase salariați în acest an bugetar al proiectului MIRO, a îndeplinit cu succes obligațiile asumate. Pentru atingerea scopurilor P2 au fost preconizate: interviuri în cadrul anchetelor de teren, pe baza instrumentelor comune de lucru, din care să rezulte chestionare completate și înregistrări audio cu migranți și ex-migranți, comunicări științifice la manifestări de profil, naționale și internaționale, articole pe baza cercetărilor din P2, activități de documentare și de actualizare a cunoștințelor din domeniile de interes din P2, expunerea în website-ul proiectului complex MIRO a activităților și a rezultatelor din P2 [www.miro.acadiasi.ro], o versiune inițială a suportului didactic destinat studierii limbii și civilizației române al cărui destinatar este diaspora românească din Occident.

            Sintetizând, în 2019 au fost realizate în cadrul P2 următoarele:

  1. Mantenanța site-ului www.miro.acadiasi.ro;
  2. Intervievarea a 99 de migranți și remigranți, în cadrul celei de a doua etape de anchete de teren;
  3. Efectuarea a 14 deplasări în Republica Moldova, Italia, Franța, Germania, la care se adaugă anchetele interne, în România, pentru remigranți; o deplasare în Portugalia pentru un stagiu de cercetare, două la București şi una la Timişoara pentru documentare;
  4. Prezentarea a 23 comunicări științifice la manifestări de prestigiu, din România și din Europa;
  5. Publicarea a 11 articole științifice, altele în pregătire ( sub tipar în decembrie a.c.).

Pentru toate aceste realizări există documentația necesară dovedirii îndeplinirii lor, ca obiective din P2. Alte activități realizate în cadrul P2 sunt:

  • Documentarea în biblioteci, pentru actualizarea informației / cunoștințelor din varii domenii de activitate / științifice;
  • Realizarea unui suport didactic în formulă experimentală (Vademecum), destinat didacticii predării limbii române ca limbă străină, în cadrul unui curs de limbă și civilizație destinat copiilor migranților din școlile din Occident.

Întrucât activitățile din anul 2019 au fost completate, respectiv deoarece obiectivele primilor doi ani de proiect au fost atinse, rezultă că nu se impune nici refacerea graficului Gantt, nici nu este necesară modificarea etapizării prevăzute la momentul contractării.

DR. ALEXANDRU-LAURENȚIU COHAL, membru cercetător, responsabil proiect component nr. 2

1. Obiective de cercetare pentru anul 2019

a. Documentare în vederea aprofundării bibliografiei științifice de specialitate (sociolingvistica migraţiei);

b. Desfășurarea unor anchete de teren în ţara de origine ale migraţiei (România);

c. Desfășurarea unor anchete de teren în ţara de destinaţie ale migraţiei (Italia);

d. Participare ala reuniuni științifice naționale sauinternaționale pentru diseminarea rezultatelor parţiale ale cercetărilor de teren;

e. Publicarea, pe durata de desfăşurare a proiectului, a cel puţin unui studiu în reviste prestigioase din domeniu (ISI, ERIH Int. 1 şi Int 2., BDI recunoscute în domeniul filologie, CNCS A şi B) sau în volume colective apărute la edituri din statele UE sau OCDE, respectiv în ţară la edituri recunoscute de CNCS.

f. Documentarea în vederea realizării suportului didactic [Vademecum] destinat copiiilor migranților, în țările de destinație a migrației și coordonarea publicării Vademecum-ului;

g. Coordonarea activităților din proiectul component nr. 2 intitulat „Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală”;

h. Coordonarea actualizării informațiilor privind derularea proiectului component 2, inclusiv prin site-ul www.miro.acadiasi.ro;

i. Coordonarea activităților din proiectul component nr. 2 cu activitatea celorlalte proiecte componente în cadrul proiectului complex.

2. Raportare pentru anul 2019

a., f.  Au fost consultate bibliotecile din universitățile: Università degli Studi di Pavia, Università degli Studi di Milano, în vederea actualizării bibliografiei specifice ariei disciplinei sociolingvistica migrației. A fost consultată Biblioteca Universității “Al. I. Cuza” din Iași, în vederea consolidării cunoștințelor ariei disciplinei metodica predării limbii române ca limbă străină.

În perioada 13.06.2019-16.06.2019 am efectuat o deplasare la Universitatea de Vest din Timişoara unde am participat la lucrările unui Colocviu internațional în vederea documentării, care a avut ca scop realizarea suportului didactic, livrabilă a proiectului. În perioada 29.10.2019-31.10.2019 am efectuat o deplasare la Biblioteca Academiei Române de la București unde am consultat cărţi din domeniul cercetării; totodată, în vederea documentării, am participat la o Conferință internațională ce a avut ca subiect migraţia românească şi cadrul juridic european în care aceasta se desfăşoară.

b., c. Anchetele de teren au constat în realizarea de interviuri cu migranţi români stabiliți Lațio și Lombardia, respectiv localitățile Roma, Soriano nel Cimino, Pavia, Milano (proveniți cele opt județe ale Moldovei și din Alba Iulia, respectiv Pavia) și din interviuri cu ex-migranți proveniți din Italia, restabiliți în cele 8 județe ale Moldovei. Subiecţii intervievaţi provin din ambele categorii de gen (bărbaţi şi femei), diverse niveluri de instrucţie (cu studii superioare şi cu studii liceale sau şcoli profesionale), au vârste cuprinse între 25 de ani și 60 de ani și aparțin mai multor sectoare profesionale (îngrijitoare la domiciliu, infirmiere, profesori, zidari, oameni de afaceri etc.). Rezultatele cercetării au fost următoarele: 15 subiecţi intervievaţi, circa 17 ore de înregistrări audio, 15 chestionare sociolingvistice completate.

d. Alexandru-Laurențiu Cohal, Elemente de inovație în metoda cercetării sociolingvistice actuale, comunicare prezentată la Conferinţa internaţională Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordări multidisciplinare, organizată de Academia Română, Filiala Iaşi în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Institut für donauschwäbische Geschichte und Landeskunde din Tübingen, Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der Ludwig-Maximilians-Universität din München şi Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde e. V. din Heidelberg, 23–25 mai 2019.

Alexandru-Laurențiu Cohal, Language vs. Nation: Recent Romanian Migration in Europe, comunicare prezentată la Conferinţa internaţională Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts, organizat de Academia Română, Filiala Iaşi, în parteneriat cu Fundaţia „Wilhelm von Humboldt” din Berlin şi cu centrul Cultural German din Iaşi, 26–28 septembrie 2019.

Alexandru-Laurențiu Cohal, Gli approcci di ricerca sociale applicati allo studio delle identità linguistiche tra scienze sociali e sociolinguistica, conferință susținută în cadrul activităților didactice ale Departamentului de Științe politice și sociale al Universității din Pavia, Italia, 12.11.2019

e. Alexandru-Laurențiu Cohal, Limba română la a doua generație de migranți români în Italia, în Victor Spinei (coordonator) Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. I: Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados), București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN: 978-973-27-3142-0, pp. 429-446

Concluzii și obiective care rezultă pentru anul 2020

În anul următor din proiect se vor analiza datele culese în cei doi ani precedenți (2018-2019), din perspectiva proiectului component 2. Subcomponenta Dialectologie și sociolingvistică va dezvolta noi teorii asupra rolului repertoriului lingvistic în păstrarea / modificarea identității românești sau românești-moldovene (pentru cetățenii din Republica Moldova) atât în situația migranților cât și a celor care se întorc din Occident ca să se restabilească în țara de origine. Subcomponenta Etnologie și folclor va dezvolta noi teorii asupra rolului patrimoniului tradițional în menținerea trăsăturilor identitare românești peste hotare cât și la întoarcerea persoanelor în țara lor de origine. Rezultatele cercetării vor fi publicate în reviste și volume de specialitate, iar exemple de biografii etnolingvistice ale migranților și remigranților vor fi – odată anonimizate, din prisma legislației protecției datelor personale – expuse online în site-ul www.miro.acadiasi.ro, pentru a restitui comunității largi o parte din rezultatele cercetărilor din proiect.

Totodată, sub conducerea proiectului component 2, membrii proiectului complex MIRO vor realiza un suport didactic [„Vademecum – Migrație și identitate românească”] destinat educației copiilor de migranți din țările de destinație ale migrației (Italia, Spania, Belgia, Franța), în care vor folosi o parte a rezultatelor cercetărilor derulate în cadrul aceluiași proiect.

DR. ADINA CIUBOTARIU, membru cercetător

1)         Obiective de cercetare pentru 2019

a.         Realizarea activităților de cercetare teoretică și aplicată în conformitate cu etapele specifice: elaborarea planului și instrumentelor de lucru, validarea acestora, aplicarea, centralizarea și analiza datelor etc.

b.         Prezentarea unei lucrări ştiinţifice în calitate de unic autor la conferinţe naţionale sau internaţionale.

c.         Realizarea de interviuri cu subiecți migranți.

2)         Cercetări în arhive și biblioteci;

Am consultat 38 de surse bibliografice din Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu” și baze de date on-line.

3)         Participări la conferințe

Rituri calendaristice la distanță. Practici culturale ale românilor imigranți din Italia la conferința „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară”, organizată de Academia Română, Filiala Iași, Centrul de Cercetare a Patrimoniului și Istoriei Socio-Culturale / Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Institut für donauschwäbische Geschichte und Landeskunde,Tübingen, Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der Ludwig-Maximilians-Universität München, Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde e. V. Heidelberg și Fundația Hasso Plattner, Sibiu, 23-26 mai 2019;

Self-Perception through Customs among Romanian Immigrants, în cadrul simpozionului „Migration and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts”, organizat de Academia Română – Filiala Iași și Alexander von Humboldt Stiftung/ Foundation, Iași, 26-28 septembrie 2019.

4)         Anchete de teren

Am intervievat în România 2 subiecți: 1 imigrant (din Spania), 1 remigrant 94 de minute înregistrate cu răspunsurile la chestionarul redactat pentru anchetele de teren.

În perioada 8-7 iulie 2019 am realizat interviuri cu remigranţii din localităţile Chișinău și Cărpineni, Republica Moldova. Rezultatele cercetării sunt următoarele (nr. subiecţi, localităţi, date obţinute): 12 subiecţi intervievaţi care locuiesc în 2 localităţi (Chișinău și Cărpineni), 6 ore şi 36 de minute  de înregistrări audio. Subiecţii înregistrați provin din ambele categorii de gen (2 bărbaţi şi 10 femei), cu studii superioare şi de vârsta cuprinsă între 23 de ani și 69.

În perioada 29 august – 5 septembrie 2019 am desfășurat anchete etnologice cu imigranţii români din localităţile Roma, Morlupo și Montecompatri, Italia. Rezultatele cercetării sunt următoarele (nr. subiecţi, localităţi, date obţinute): 13 subiecţi intervievaţi care locuiesc în 3 localităţi, 8 ore şi 8 minute  de înregistrări audio. Subiecţii intervievaţi provin din ambele categorii de gen (2 bărbaţi şi 11 femei), cu studii superioare şi liceale, vârsta cuprinsă între 26 de ani și 69.

5)         Articole

Adina Hulubaș, Rituri calendaristice la distanță. Imigranții români din Italia și practicile lor culturale, în Victor Spinei (coordonator) Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. I: Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados), București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN: 978-973-27-3142-0, pp. 339-350.

6)         Concluzii și obiective care rezultă pentru 2020

a)         Continuarea documentării în vederea formării unui cadru teoretic și conceptual bine definit;

b)         Începerea redactării unui articol ce va fi publicat într-o revistă științifică cu vizibilitate internațională;

c)         redactarea a două capitole din Vademecum;

d)        Prezetarea a două comunicări științifice la manifestări din țară sau străinătate.

DR. IOAN-MIRCEA FARCAȘ, membru cercetător

  1. Obiective de cercetare în 2019

*documentare în vederea actualizării bibliografiei științifice specifice ariilor tematice ale cercetării – a se vedea punctul 2.

*pregătirea anchetelor de teren: contactarea prin email, telefon, alte mijloace media a migranților ce urmează a fi intervievați – am stabilit contacte atât în rândul emigranților din Franța, cât și a re-migranților întorși în România.

*anchete de teren, în țara destinată migrației – în cazul meu această anchetă s-a desfășurat în perioada 17.08-25.08.2019 în Franța, la Universitatea Versailles, din zona Paris-Versailles, la invitaţia prof. Flavia Zah Roman.

*anchete de teren în țările de origine ale migrației –am efectuat anchete în România, în cazul emigranților români veniți în vacanță, dar și re-migranților, cei reveniți definitiv.

*participare la reuniuni științifice naționale și internaționale: a se vedea punctul 3.

*analiza datelor colectate în anchetele de teren din prima fază a cercetării, ajustarea.

  • Cercetări în arhive și biblioteci

            În perioada 1.01.2019 – prezent am efectuat activitate de cercetare şi documentare în biblioteca Centrului Universitar Nord a Universității Tehnice din Cluj-Napoca, în Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, în biblioteca Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” din Bucureşti.

  • Participări la conferințe
  • Conferinţa internaţională „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordări multidisciplinare/ Migration und Identität im Rumänischen Kulturraum. Multidisziplinäre zugänge”, cu lucrarea Fonetisme dialectale românești conservate la migranții români din Franța/ Rumänische dialektale Aussprachenformen bei den rumänischen Migranten in Frankreich, Sibiu / Hermannstadt, 23.05.-26.05.2019.
  • Conferința internațională „Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts”, cu lucrarea „Considerations on Group Membership of Romanian Migrants in France”, Academia Română, filiala Iaşi, 26.09-28.09.2019.
  • Articole

Ioan-Mircea Farcaș, Fonetisme dialectale românești conservate la migranții români din Franța, în Victor Spinei (coordonator) Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. I: Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados), București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN: 978-973-27-3142-0, pp. 385-394

  • Anchete de teren

a) Ancheta de teren din Franţa, la Universitatea Versailles, din perioada 17.08.2019-25.08.2019, a constat în:

– realizarea de anchete sociolingvistice

– lărgirea reţelei de informatori

– interviuri (în perioada 17.08.2019-25.08.2019) cu 4 emigranţi din zona Paris

b) Ancheta de teren din ţară:

– informare, documentare, în zonele Maramureşului şi Satu Mare

– completarea reţelei de informatori re-migranţi

Subiecții intervievați provin, atât din mediul rural, cât și urban, făcând parte din ambele categorii de gen (femei și bărbați), și cu nivele de pregătire diferite (cu sau fără studii superioare). Aceștia aparțin mai multor sectoare profesionale.

Rezultatele anchetelor de teren: 4 subiecți intervievați și tot atâtea chestionare completate.

  • Concluzii și obiective care rezultă pentru 2020

Urmează să efectuez următoarele activități:

*Anchete de teren în România

*Analiza datelor colectate în anchetele de teren

*Scrierea unui studiu în Vademecum

*Participarea la comunicări științifice naționale sau internaționale

*Publicarea de articole în reviste la edituri recunoscute sau  indexate în baze de date internaționale.

DR. FLORIN-TEODOR OLARIU, membru cercetător

1. Obiective de cercetare pentru anul 2019

a. Documentare în vederea aprofundării bibliografiei științifice de specialitate (sociolingvistica migraţiei);

b. Anchete de teren în ţările de origine ale migraţiei (Republica Moldova);

c. Anchete de teren în ţările de destinaţie ale migraţiei (Germania);

d. Participare la reuniuni științifice naționale sauinternaționale pentru diseminarea rezultatelor parţiale ale cercetărilor de teren.

2. Articole

Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, Identitate culturală şi comportament sociolingvistic în context minoritar: huţulii şi polonezii din Bucovina de sud, în Victor Spinei (coord.), Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. I: Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados (eds.), Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale, București, Editura Academiei Române, 2019. ISBN 978-973-27-3142-0, pp. 351-366.

3. Participări la conferințe

a. Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, Identitate culturală şi comportament sociolingvistic în context minoritar: huţulii şi polonezii din Bucovina de Sud, comunicare prezentată la Conferinţa internaţională Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordări multidisciplinare, organizată de Academia Română, Filiala Iaşi în parteneriat cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Institut für donauschwäbische Geschichte und Landeskunde din Tübingen, Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der Ludwig-Maximilians-Universität din München şi Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde e. V. din Heidelberg, 23–25 mai 2019.

b. Florin-Teodor Olariu, The linguistic “migraphy” as a narrative study of migration,conferinţă susţinută la Simpozionul internaţional Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts, organizat de Academia Română, Filiala Iaşi, în parteneriat cu Fundaţia „Wilhelm von Humboldt” din Berlin şi cu centrul Cultural German din Iaşi, 26–28 septembrie 2019.

c.  Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, Dinamici identitare la graniţa de nord a României: huţulii bucovineni, conferinţă prezentată la Simpozionul internaţional „Români şi ucraineni în lumina istoriei. Identitate şi controverse la porţile Europei”, organizat de Asociaţiunea „Astra” din Iaşi, în colaborare cu Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Iaşi–Suceava–Cernăuţi, 26 octombrie – 2 noiembrie 2019.

4. Anchete de teren

Scopul cercetărilor de teren întreprinse în anul 2019 a fost subsumat unuia dintre obiectivele generale ale proiectului Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, şi anume acela ca, prin datele astfel culese, să se realizeze o arhivă de specialitate în cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române care să conţină istorii de viaţă (în general centrate pe biografiile lingvistice ale subiecţilor anchetaţi) ale cetăţenilor români care au ales să migreze după 1989 în ţări din Europa Occidentală – în cazul de faţă fiind vorba de Germania, sau ale cetăţenilor români şi moldoveni care au hotărât să se întoarcă din migraţie în ţările de origine – în cazul de faţă, Republica Moldova.

Cercetarea în comunitatea românească din Germania a constat în realizarea de interviuri semistructurate cu emigranţi români din Köln şi din împrejurimi (Bedburg), centrate, în general, pe aspecte ce ţin de practicile lingvistice cotidiene în mediu aloglot şi de identitatea etnoculturală a românilor stabiliţi în ultimile decenii în afara graniţelor ţării. Unul dintre obiectivele urmărite în Germania a fost acela de a intre în contact şi cu reprezentanţi ai generaţiei de emigranţi români care au plecat din ţară înainte de anul 1989, această categorie lipsind, practic, în ţările de emigrare recentă, precum Italia, Spania sau Portugalia. În urma deplasării în Germania a rezultat un corpus de 16 interviuri, reprezentând aprox. 20 de ore de înregistrări.

În deplasarea din Republica Moldova (municipiul Chişinău şi localitatea Cărpineni), pentru a putea urmări cantitativ şi calitativ raportul dintre limbă şi identitate în rândul subiecţilor întorşi din migraţie, pe lângă interviuri, s-a completat şi un chestionar sociolingvistic cu un număr de 67 de întrebări. Astfel, au fost realizate 12 interviuri şi completate 12 chestionare cu persoane care au decis să revină, fie singuri, fie cu întreaga familie, în Republica Moldova. Materialele rezultate în urma anchetelor au fost depozitate în Laboratorul Fonetic din cadrul Departamentului de Dialectologie şi Sociolingvistică al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”.

5. Concluzii și obiective care rezultă pentru anul 2020

Ca urmare a faptului că până la ora actuală arhiva constituită de noi în cei doi ani de proiect (2018-2019) conţine material comparabil cules în trei ţări (Spania, Germania, Republica Moldova), în 2020, an de finalizare a proiectului, ne propunem realizarea unor studii calitative care să valorifice ştiinţific această bază de date. De asemenea, un alt obiectiv va fi dat de contribuţia ştiinţifică la realizarea suportului didactic pentru sprijinirea predării limbii şi culturii române, în calitatea acestuia de livrabil asumat în proiectul de faţă.

DR. DAN-GABRIEL SÎMBOTIN, membru cercetător

Obiective 2019:

  • documentare în vederea actualizării bibliografiei științifice specifice ariilor tematice ale cercetării.
  • participare la reuniuni științifice naționale și internaționale: a se vedea punctul 3.
  • publicare de articole in volume publicate la edituri naționale recunoscute, internaționale sau reviste indexate în baze de date.
  1. Documentare

Documentarea s-a realizat în principal la Iași în Biblioteca Academiei Române Filiala Iași, baze de date internaționale și surse on-line.

Pe lângă acestea în perioada 04.07.2019 – 14.07.2019 am efectuat un stagiu de cercetare la Universitatea Catolică din Lisabona, în cadrul Centrului de Studii de Filosofie (CEFi). Am analizat bibliografia pe teme privind migratia pe care am găsit-o la Biblioteca Sao Paolo 2 a Universității Catolice din Lisabona. Cu această ocazie am putut studia volumele privind migrația apărute în Portugalia, țară pe are am considerat-o un model pentru România legat de politicile privind migrația în cadrul UE. Am identificat o bibliografie bogată în limbile portugheză, franceză și engleză care mi-au oferit o imagine de ansamblu privind migrația ca ansamblu și din și în Portugalia. În data de 9.07.2019 am avut un workshop cu tema Migration. Perspectives on Human Values and Human Rights. Pe 11.07.2019 am avut o întâlnire – dezbatere de peste 3 ore cu Maria Beatriz Rocha-Trindade, unul dintre cei mai importanți specialiști în sociologia și antropologia migației, deschizătoare de drumuri în cadul acestei teme de cercetare (a înființat și condus Centro de Estudos da Migrações e Relações Interculturais (CEMRI), a instituit o linie de cercetare doctorală în domeniu, a publicat un număr de peste 50 de articole, studii și cărți). În data de 12.07.2019 am vizitat Centro Nacional de Apoio à Integração de Migrantes (CNAIM), unde am urmărit procedurile privind integrarea și suportul dat imigranților din Portugalia.

În perioada 13.11.2019–16.11.2019 o deplasare la Biblioteca Academiei Române [București] unde am identificat peste cincizeci de titluri inedite, pe care nu am reușit să le găsesc în alte biblioteci.

2. Conferințe

Dan Gabriel Sîmbotin, „Migrația și problema identitară” (prezentare orală) în cadrul Simpozionului „Basarabia, dimensiunea morală a istoriei” ce a avut loc la Academia Română Filiala Iași și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți în perioada 23-28.03.2019.

Dan Gabriel Sîmbotin, „Migrația românească între «complexitatea fenomenului» și «om»”, (prezentare orală) în cadrul Conferinței internaționale: „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară” ce s-a desfășurat la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu în perioada 23-25.05.2019.

Dan Gabriel Sîmbotin, „Migration between Value of Solidarity and Human Rights” (prezentare orală) în cadrul Simpozionului internațional “Values and Symbols: Meanings of of Justice” ce s-a desfășurat la Dokuz Eylul University, Izmir, în perioada 13-14.06.2019.

Dan Gabriel Sîmbotin, „Social Mobility and Immigration. Concepts, Global Strategies and EU Policies” (prezentare orală) în cadrul Conferinței internaționale „Migration and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts”, ce s-a desfășurat la Academia Română Filiala Iași în perioada 26-28.09.2019.

3. Studii, articole

Dan Gabriel Sîmbotin, „Migration and Personal Identity. A General Perspective Regarding the Impact of Emigration on European Security”, în Vihren Bouzov (ed.) International Security and Development Policies in Bulgaria and on the Balkans, „IVIS” Publishing House, Veliko Târnovo, 2019, ISBN: 978-619-205-123-5, pp. 58-66

Dan Gabriel Sîmbotin, „Migrația românească între «complexitatea fenomenului» și «om»” în Victor Spinei (coordonator) Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. I: Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados), București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN: 978-973-27-3142-0, pp.

Obiective propuse pentru 2020:

  • documentare în vederea actualizării bibliografiei științifice specifice ariilor tematice ale cercetării.
  • participare la reuniuni științifice naționale și internaționale: minim 2.
  • publicare de articole in volume publicate la edituri naționale recunoscute, internaționale sau reviste indexate în baze de date: minim 1.
  • Pregătirea de materiale pentru Vademecum

DR. ANA-DANIELA FARCAȘ, membru cercetător

1. Obiective de cercetare în 2019

*documentare în vederea actualizării bibliografiei științifice specifice ariilor tematice ale cercetării – a se vedea punctul 2.

*pregătirea anchetelor de teren: contactarea prin email, telefon, alte mijloace media a migranților ce urmează a fi intervievați – am stabilit contacte atât în rândul emigranților din Franța, cât și a re-migranților întorși în România.

*anchete de teren preliminare, în țările destinate migrației – în cazul meu această anchetă s-a desfășurat în perioada 16-24.10.2019 în Franța, la Universitatea Versailles, din zona Paris-Versailles.

*anchete de teren preliminare în țările de origine ale migrației –am efectuat anchete în România, emigranților români veniți în vacanță, dar și re-migranților reveniți definitiv.

*participare la reuniuni științifice naționale și internaționale: a se vedea punctul 3.

*analiza datelor colectate în anchetele de teren din prima fază a cercetării, ajustarea metodei în urma anchetelor preliminare.

*publicare de articole in volume de conferințe sau volume indexate în baze de date

2. Cercetări în arhive și biblioteci

Pe perioada anului 2019 am efectuat activitate de cercetare în biblioteca Centrului Universitar Nord a Universității Tehnice din Cluj Napoca, în cadrul Bilbiotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, iar în perioada 16-24.10.2019 m-am documentat în Biblioteca Națională a Franței „François-Mitterrand” din Paris.

3. Participări la conferințe

23-25.05.2019 –Sibiu, Conferința Internațională „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordări multidisciplinare”,cu lucrarea „Observații privind reziliența și vulnerabilitatea comunităților de migranți români în Franța”,Panel 1 „Ipostaze istorice ale migrațiilor și modele identitare etnolingvistice actuale”, Sibiu, organizatori: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Academia Română Filiala Iași, UEFISCDI, Centrul de Cercetare a Patrimoniului și Istoriei Socio-Culturale, Institut für donauschwäbische Geschichte und Landeskunde,Tübingen, Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der Ludwig-Maximilians-Universität München, Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde e. V. Heidelberg;

25-26 mai 2019 – Tg. Mureș, Conferința Internațională Globalisation, Intercultural Dialogue and National Identity, a 6-a ediție (GIDNI 6),  cu prezentarea „Aspecte generale ale migrației românești în Franța post 1989”, la Secțiunea Studii Sociale, Tîrgu Mureș, organizatori: Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu Mureș,  Institutul de Studii Multiculturale Alpha,  Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române;

21-23 iunie 2019 – Baia Mare, The 4th International Conference of Cultural Studies `Multiculturalism and the Need for Recognition – Mass Communication in the Context of Contemporary Forms of Propaganda: Fake news, alternative facts and post-truth`, cu prezentarea „Fenomenul migrator și propaganda”, organizatori: Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Université du Québec en Abitibi-Témiscamingue din Canada;

26-28 septembrie 2019 – Iași, International Conference `Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts`, cu prezentarea`Old vs. New. The Adaptation of Romanian Immigrants` Habits to the Socio-Cultural Realities of the Migration Destination Countries`, panel: Social Mobility, Cultural Identity, Language,  organizatori: Humboldt-Club Iași, Deutsches Kulturzentrum Iași, Academia Română Filiala Iași, Leibniz-Institute for East and Southeast European Studies, Regensburg, UEFISCDI;

18-19 noiembrie 2019 – Roma, Italia, Conferința Internațională „Migrația și mobilitatea umană în Europa. Pentru o mai bună integrare a comunităților de imigranți”, cu prezentarea „Învățarea celei de a doua limbi – principalul pas spre integrarea imigranților”, secțiunea „Drept, religie și asistență socială”, organizatori: Fundația Primoli Italia, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul Suveran Militar de Malta, Asociația Profesională Neguvernamentală de Asistență Socială (ASSOC).

4. Articole publicate

Ana-Daniela Farcaș, General Aspects of Romanian Migration in France After 1989, în volumul online Identity and Dialogue in the Era of Globalization. Social Sciences (editori: Iulian Boldea, Cornel Sigmirean), Tg. Mureș, Arhipelag XXI Press, 2019.

Ana-Daniela Farcaș, Observații privind reziliența și vulnerabilitatea comunităților de migranți români în Franța, în Victor Spinei (coordonator) Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european, vol. I: Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados), București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN: 978-973-27-3142-0, pp. 395-418

5. Anchete de teren

Ancheta de teren a constat în realizarea de interviuri cu emigranții români din zona Paris (în perioada 16-24.10.2019), pe durata stagiului de cercetare în străinătate,  dar și intervievarea migranților sau re-migranților aflați pe teritoriul României în momentul efectuării anchetei.

Persoane intervievate:

– 27 subiecți migranți, din care o persoană emigrată în Belgia, circa  38 ore de înregistrare audio.

– 16 subiecți remigranți, din care 2 persoane revenite din Italia și o persoană revenită din Spania, circa 23 ore de înregistrare audio.

Subiecții intervievați provin atât din mediul rural, cât și din cel urban, făcând parte din ambele categorii de gen (femei și bărbați), și cu nivele de pregătire diferite (cu sau fără studii superioare), generația I de emigranți fiind reprezentată preponderent. Aceștia aparțin mai multor sectoare profesionale.

6. Concluzii și obiective care rezultă în 2020

Urmează să efectuez următoarele activități:

*Analiza datelor colectate în urma anchetelor pe teren.

*Elaborarea unităților de studiu ce urmează să facă parte din suportul didactic destinat copiilor emigranților români din străinătate [Vademecum]

*Participarea la conferințe internaționale și publicarea de lucrări/articole, atât în volume/reviste recunoscute sau în baze de date internaționale, cât și în volume ale conferințelor la care voi participa

PROIECT COMPONENT NR. 3.

            Titlul proiectului complex:„Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară”
Codul proiectului complex: PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116
Director de proiect complexAcad. Victor Spinei
Titlul proiectului component 3„Minoritățile etnice în regiunile istorice ale României – migrație și patrimoniu cultural”
Responsabil de proiect component 3Prof. univ. dr. Sorin Radu

Echipa P3, formată din cinci cercetători, din care patru din cadrul Universității „Lucian Blaga” Sibiu și unul din Academia Română Filiala Iași. În acest an bugetar cercetătorii sub-proiectului 3 au îndeplinit cu succes obligațiile asumate.

            Sintetizând, în 2019 au fost realizate în cadrul P3 următoarele:

  1. Efectuarea a  deplasări în Germania și Austria pentru documentare;
  2. Prezentarea a 7 comunicări științifice la manifestări de prestigiu, din România și din Europa;
  3. Publicarea a 5 articole științifice, altele în pregătire ( sub tipar în decembrie a.c.).

Prof. univ. dr. habil. SORIN RADU, Responsabil de Partener Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu  

  1. Activitatea de documentare:

Sorin Radu a coordonat echipa de cercetare a Partenerului 2 și a asigurat, din punct de vedere administrativ și logistic, buna desfășurare a activităților de documentare și de cercetare.

Pentru atingerea obiectivelor de cercetare a efectuat următoarele stagii de documentare: Viena – Österreichische  National-Bibliothek, Institut für Osteuropäische Geschichte (2 mai – 10 mai 2019); München – Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas și Bayerische Staatsbibliothek (27 octombrie – 2 noiembrie 2019); Tübingen – Institut für donauschwäbische Geschichte und Landeskunde (18 – 24 august 2019). Informațiile culese au fost valorificate în cele două studii științifice menționate mai jos. De asemenea, stagiile de documentare de la Tübingen și München au constituit oportunități solide pentru a discuta și clarifica aspecte legate de publicarea volumului cu cei doi co-editori ai volumului tematic rezultat din panelul 2 al conferinței științifice organizate la Sibiu în luna mai – dr. Mathias Beer și dr. Florian Kührer-Wielach.

De asemenea, S. Radu a elaborat, împreună cu Hannelore Baier și Ramona Besoiu, un chestionar prin care s-a urmărit culegerea de informații referitoare la tradiția săsească a „Fugii lolelor” din Agnita, componentă importantă a patrimoniului imaterial al comunității germane din sudul Transilvaniei. Au fost chestionate 36 de persoane/cadre didactice din comunitățile de pe Valea Hărtibaciului (jud. Sibiu), informațiile obținute fiind valorificate în studiul științific menționat mai jos.

  1. Organizarea de conferințe internaționale:
  1. Sorin Radu s-a ocupat de pregătirea logistică a conferinței științifice internaționale prevăzută în planul de desfășurare a proiectului pentru anul 2019 și a identificat parteneri științifici, obținând finanțare în valoare de 11.900 Euro pentru acoperirea parțială a cheltuielilor.

În organizarea conferinței a fost ajutat de colegii din cadrul echipei de cercetare a Partenerului II (ULBS), precum și de colegii din cadrul consorțiului, respectiv de partenerii din străinătate. Pentru detaliile organizatorice, program, comitet științific etc., a se vedea: Migration und Identität im rumänischen Kulturraum. Ein multidisziplinärer Forschungsansatz, Sibiu, 23-25 mai 2019 – http://conferences.ulbsibiu.ro/miro/sibiu/de/.

La cele două paneluri ale conferinței au participat peste 50 de cercetători din România, Republica Moldova, Austria, Elveția, Franța, Germania, Marea Britanie, Rusia, S.U.A. Susținerea financiară a conferinței a fost asigurată, în cea mai mare parte, din resurse financiare oferite de următorii parteneri: Fundația Hasso Plattner (Germania) – 10.000 Euro; Institut für donauschwäbische Geschichte und Landeskunde, Tübingen – 956 Euro; Institut für deutsche Kultur und Geschichte Südosteuropas an der Ludwig-Maximilians-Universität München – 956 Euro.

Rezultatele științifice ale conferinței urmează să fie publicate în luna decembrie în două volume la Editura Academiei Române: 1) Migraţii, politici de stat şi identităţi culturale în spaţiul românesc şi european, coordonator Victor Spinei, volumul I – Ipostaze istorice ale mişcărilor de populaţie şi modele identitare etnolingvistice actuale, editori Flavius Solomon, Alexandru Cohal, Leonidas Rados; Volumul II – Germanii din România – migrație și patrimoniu cultural, editori Mathias Beer, Sorin Radu, Florian Kührer-Wielach. Volumul al II-lea al lucrărilor conferinței va fi publicat anul viitor, în traducere germană, la o editură de prestigiu din Germania. Partenerii externi vor acoperi costurile de publicare.

  • Sorin Radu a făcut parte din comitetul științific și de organizare a conferinței științifice internaționale Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts, fiind responsabil de panelul Soziale Mobilität, kulturelle Identität, Sprache. Social Mobility, Cultural Identity, Language, Iași,  26 – 28 septembrie 2019 (https://miro.acadiasi.ro/wp-content/uploads/2019/09/Brosura-MIRO-2019-Iasi.pdf).
  1. Participarea la conferințe internaționale:
  2. Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu, Die Auswirkung der Migration der Deutschen aus Siebenbürgen auf das kulturelle Erbe der Sachsen. Fallbeispiele aus Gemeinden des Harbachtals, prezentare la conferința internațională „Migration und Identität im rumänischen Kulturraum. Ein multidisziplinärer Forschungsansatz”, Sibiu, 23-25 mai 2019. (http://conferences.ulbsibiu.ro/miro/sibiu/de/program.html);
  3. Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu, „Urzelnlauf in Agnetheln” – Funktions- und Bedeutungstransfer, prezentare laconferinţa  internaționalăMigration and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts, Panel: Soziale Mobilität, kulturelle Identität, Sprache. Social Mobility, Cultural Identity, Language, Iași, 26-28 septembrie 2019 (https://miro.acadiasi.ro/wp-content/uploads/2019/09/Brosura-MIRO-2019-Iasi.pdf).
  1. Articole științifice publicate – în calitate de coautor:
  1. Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu, „Fuga Lolelor” din Agnita – transfer de funcţionalitate şi de semnificaţii, în volumul: Sorin Arhire (editor), Minoritățile în decursul secolului XX în spațiul Europei Centrale și Răsăritene, volum special al revistei „Annales Universitatis Apulensis. Series Historica”, Alba Iulia, 23/I, 2019, pp. 17-35, indexată BDI (Scopus, CEEOL, ErihPlus, EBSCO), ISSN 1453-9306; 
  2. Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu, Impactul migrației etnicilor germani din Transilvania asupra patrimoniului imaterial săsesc. Instituţia „vecinătăţii” în localităţile de pe Valea Hârtibaciului,în volumul: Victor Spinei(coordonator), Migraţii, politici de stat şi identităţi culturale în spaţiul românesc şi european, volumul II – Germanii din România – migrație și patrimoniu cultural, editori Mathias Beer, Sorin Radu, Florian Kührer-Wielach, București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3143-7.

Raport de activitate: prof.univ.dr.habil. Ioan Marian Țiplic

  1. Activitatea de documentare:

A efectuat documentare de teren și în biblioteci referitor la patrimoniul arhitectural al bisericilor săsești din sudul Transilvaniei, în special pentru bisericile fortificate din localitățile: Cisnădie, Agnita, Șeica Mică (jud. Sibiu). Documentarea în bibliotecă a efectuat-o în cadrul mai multor biblioteci din Sibiu (Centrul „Teutsch”, Biblioteca Centrală Universitară Sibiu, Biblioteca Brukenthal, Biblioteca Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu).

  1. Organizarea de conferințe internaționale:

Ioan-Marian Țiplic a făcut parte din comitetul de organizare a conferinței Migration und Identität im rumänischen Kulturraum. Ein multidisziplinärer Forschungsansatz, Sibiu, 23-25 mai 2019 – http://conferences.ulbsibiu.ro/miro/sibiu/de/.

De asemenea, s-a implicat direct în obținerea finanțării în valoare de 10.000 Euro de la Fundația Hasso Plattner (Germania).

  1. Articole științifice publicate – în calitate de coautor:

Volume editate:

1.      I. M. Țiplic, Maria Crîngaci Țiplic, Nicolae Teșculă (editori), Relații interetnice în Transilvania. Interferențe istorice, culturale și religioase, Sibiu, 2019, ISBN 978-606-12-1679-6, 250 p.

Articole:

1. Ioan Marian Țiplic, Maria Crîngaci Țiplic, Patrimoniul arhitectural ecleziastic din sudul Transilvaniei. Perspectivă arheologică, în: „Transilvania”, Sibiu, nr. 4, 2019, pp. 1-12, ISSN 0255-0539, indexată BDI: SCOPUS;

2. Ioan Marian Țiplic, Architektonisches Sakralbauerbe in Südsiebenbürgen. Eine archäologische Perspektive / Patrimoniul arhitectural ecleziastic din sudul Transilvaniei. O perspectivă arheologică, in: Kulturerbe Siebenbürgische Kirchenburgen- Landschaft, Natur und Kultur im Spannungsfeld –  Erhalt von Kulturlandschaft und gebauten Kulturgütern. Beiträge zum internationalen Symposium im Mai 2018 / Bisericile fortificate în peisajul cultural din Transilvania. Natura și cultura în câmp de tensiune – Conservarea peisajului cultural și a  activelor culturale construite. Contribuții la simpozionul internațional din mai 2018, pp. 51-72, Bonn, 2019, ISBN 978-3-930015-06-1 (PDF), 978-3-930015-07-8 (USB)

IV. Participarea la conferințe

  1. internaționale:

1. Ioan Marian Țiplic, Ecclessiastical Medieval Heritage in Southern Transylvania. Archaeology and Preservation, prezentare la conferința internațională Migrations and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts, Iași, 26-28 septembrie 2019;

  • naționale
  • Ioan Marian Țiplic, Maria Crîngaci Țiplic, Adrian Șovrea, Cercetări arheologice la biserica din Agnita (județul Sibiu), prezentarela a LIII-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice, Sibiu, 13-15 septembrie 2019.
  • Ioan Marian ȚIPLIC, Maria Crîngaci ȚIPLIC, Corina CIOLTEI HOPÂRTEAN, Alexandru CIOLTEI, Cercetari arheologice preventive la Biserica Fortificata din Șeica Mică. Campania 2018, prezentare la Sesiunea științifică Sub semnul lui Clio, ediția a XV-a, Sibiu, 25 octombrie 2019.

HANNELORE BAIER – membru cercetător

  1. Activitatea de documentare și pregătire a cercetării de teren

Au fost realizate următoarele activități: 1) Consultarea literaturii de specialitate privind tradițiile sașilor și relațiile interetnice în Transilvania, cu accent pe tematicile legate de instituţia vecinătăți și tradiția „Fuga lolelor”; 2) Co-proiectarea cercetării (construirea planului de cercetare şi stabilirea strategiei de cercetare – metode, tehnici şi instrumente) asupra elementelor preluate de comunităţile de români şi romi din cultura şi tradiţia saşilor: instituţia vecinătăţii (localităţile de pe Valea Hârtibaciului), tradiţia Burduhoasele (Vurpăr) şi tradiţia Fuga lolelor (Agnita); 3) Co-elaborarea instrumentelor de cercetare (chestionar și ghid de interviu); 4) Identificarea surselor statistice privind migraţia populaţiei din România (recensăminte, registre de populaţie, statistici).

  1. Cercetare pe teren

În cadrul cercetării pe teren, au fost efectuate următoarele activități: 1) Participarea la sărbătoarea „Fuga lolelor”,  29 ianuarie 2019,  Agnita, documentare, observaţie participativă și realizare de interviuri; 2) Participarea la obiceiul „Burduhoasele”, 3 martie 2019, Vurpăr, observaţie directă pe teren, realizarea de interviuri; 3) Realizarea de interviuri în satele Alțâna, Roșia, Vurpăr, Nocrich și Hosman pe tema patrimoniului imaterial al sașilor și preluarea unor elemente culturale de către comunitățile de români și romi; 4) Colectarea de date şi imagini despre instituţia vecinătăţii (fotografii de arhivă, statute, semnul, lada vecinătăţii ș.a.); 5) Colectarea de date şi imagini despre sărbătoarea „Fuga lolelor” (fotografii de arhivă a participanților, fotografii cu lăzile breslelor ș.a.); 6) Realizarea de interviuri în Agnita și Sibiu cu participanții activi la sărbătoarea „Fuga lolelor”. 

  1. Participarea la conferințe internaționale
  • Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu, Die Auswirkung der Migration der Deutschen aus Siebenbürgen auf das kulturelle Erbe der Sachsen. Fallbeispiele aus Gemeinden des Harbachtals, prezentare la conferința internațională „Migration und Identität im rumänischen Kulturraum. Ein multidisziplinärer Forschungsansatz”, Sibiu, 23-25 mai 2019 (http://conferences.ulbsibiu.ro/miro/sibiu/de/program.html);
  • Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu, „Urzelnlauf in Agnetheln” – Funktions- und Bedeutungstransfer, prezentare laconferinţa  Migration and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts, Panel: Soziale Mobilität, kulturelle Identität, Sprache. Social Mobility, Cultural Identity, Language, Iași,  26 – 28 septembrie 2019 (https://miro.acadiasi.ro/wp-content/uploads/2019/09/Brosura-MIRO-2019-Iasi.pdf).
  1. Articole științifice – în calitate de co-autoare:
  2. Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu, „Fuga Lolelor” din Agnita – transfer de funcţionalitate şi de semnificaţii, în volumul: Sorin Arhire (editor), Minoritățile în decursul secolului XX în spațiul Europei Centrale și Răsăritene, volum special al revistei „Annales Universitatis Apulensis. Series Historica”, Alba Iulia, 23/I, 2019, pp. 17-35, indexată BDI (Scopus, CEEOL, ErihPlus, EBSCO), ISSN 1453-9306; 
  3. Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu, Impactul migrației etnicilor germani din Transilvania asupra patrimoniului imaterial săsesc. Instituţia „vecinătăţii” în localităţile de pe Valea Hârtibaciului,învolumul:Victor Spinei(coordonator), Migraţii, politici de stat şi identităţi culturale în spaţiul românesc şi european, volumul II – Germanii din România – migrație și patrimoniu cultural, editori Mathias Beer, Sorin Radu, Florian Kührer-Wielach, București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3143-7.
  4. Traduceri din limba română în limba germană

Rezumatele pentru site-ul Conferinței „Migration und Identität im rumänischen Kulturraum. Ein multidisziplinärer Forschungsansatz”, Sibiu, 23-25 mai 2019;

Comunicările științifice elaborate și prezentate la cele două conferințe menționate mai sus;

Articolul științific ce urmează să fie publicat în versiunea germană a volumului II al lucrărilor conferinței de la Sibiu: Die Auswirkung der Migration der Deutschen aus Siebenbürgen auf das kulturelle Erbe der Sachsen. Fallbeispiele aus Gemeinden des Harbachtals.

RAMONA BESOIU – membru cercetător

  1. Activitatea de documentare și pregătire a cercetării de teren

Au fost realizate următoarele activități: 1) Analiza surselor bibliografice în scopul documentării privind tematica proiectului de cercetare (minoritatea germană din România, etnicii germani din Transilvania, identitate etnică, migraţie etnică, patrimoniu cultural săsesc, tradiţii şi obiceiuri din Valea Hârtibaciului); 2) Co-proiectarea cercetării (construirea planului de cercetare şi stabilirea strategiei de cercetare  – metode, tehnici şi instrumente) asupra elementelor preluate de comunităţile de români şi romi din cultura şi tradiţia saşilor: instituţia vecinătăţii (localităţile de pe Valea Hârtibaciului), tradiţia Burduhoasele (Vurpăr) şi tradiţia Fuga lolelor (Agnita); 3) Co-elaborarea instrumentelor de cercetare (chestionar și ghid de interviu).

  1. Cercetare pe teren

În cadrul cercetării pe teren, au fost efectuate următoarele activități: 1) Participarea la sărbătoarea „Fuga lolelor”,  29 ianuarie 2019,  Agnita, documentare,  observaţie participativă și realizare de interviuri; 2) Participarea la obiceiul „Burduhoasele”, 3 martie 2019, Vurpăr, observaţie directă pe teren, realizarea de interviuri; 3) Realizarea de interviuri în satele Alțâna, Roșia, Vurpăr, Nocrich și Hosman pe tema patrimoniului imaterial al sașilor și preluarea unor elemente culturale de către comunitățile de români și romi; 4) Colectarea de date şi imagini despre instituţia vecinătăţii (fotografii de arhivă, statute, semnul, lada vecinătăţii, s.a.); 5) Colectarea de date şi imagini despre sărbătoarea Fuga lolelor (fotografii de arhivă ale participanţilor, fotografii cu lăzile breslelor, s.a.); 6) Realizarea de interviuri în Agnita și Sibiu cu participanții activi la sărbătoarea ”Fuga lolelor”.

  1. Participarea la conferințe internaționale
    1. Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu, Die Auswirkung der Migration der Deutschen aus Siebenbürgen auf das kulturelle Erbe der Sachsen. Fallbeispiele aus Gemeinden des Harbachtals, prezentare la conferința internațională „Migration und Identität im rumänischen Kulturraum. Ein multidisziplinärer Forschungsansatz”, Sibiu, 23-25 mai 2019 (http://conferences.ulbsibiu.ro/miro/sibiu/de/program.html);
    1. Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu, „Urzelnlauf in Agnetheln” – Funktions- und Bedeutungstransfer, prezentare laconferinţaMigration and Identity in European History: Communities, Connections, Conflicts, Panel: Soziale Mobilität, kulturelle Identität, Sprache. Social Mobility, Cultural Identity, Language, Iași,  26 – 28 septembrie 2019 (https://miro.acadiasi.ro/wp-content/uploads/2019/09/Brosura-MIRO-2019-Iasi.pdf).
  1. Articole științifice – în calitate de co-autoare:

1. Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu, „Fuga Lolelor” din Agnita – transfer de funcţionalitate şi de semnificaţii, în volumul: Sorin Arhire (editor), Minoritățile în decursul secolului XX în spațiul Europei Centrale și Răsăritene, volum special al revistei „Annales Universitatis Apulensis. Series Historica”, Alba Iulia, 23/I, 2019, pp. 17-35, indexată BDI (Scopus, CEEOL, ErihPlus, EBSCO), ISSN 1453-9306; 

2. Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Sorin Radu, Impactul migrației etnicilor germani din Transilvania asupra patrimoniului imaterial săsesc. Instituţia „vecinătăţii” în localităţile de pe Valea Hârtibaciului,învolumul:Victor Spinei(coordonator), Migraţii, politici de stat şi identităţi culturale în spaţiul românesc şi european, volumul II – Germanii din România – migrație și patrimoniu cultural, editori Mathias Beer, Sorin Radu, Florian Kührer-Wielach, București, Editura Academiei Române, 2019, ISBN 978-973-27-3143-7.

  • Traduceri

                 Traducerea din limba germană în limba română a unor articole științifice prezentate în cadrul conferinţei internaţionale „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc”, în vederea publicării volumului lucrărilor conferinţei în limba română;

Traducerea din limba germană în limba română a studiilor incluse în versiunea românească a volumului lucrărilor conferinței de la Sibiu: Gwénola Sebaux, Aussiedlungsfolgen – Abschied von der kulturellen Einheit? Zu den multiplen Verortungen von emigrierten Rumäniendeutschen; Alois-Richard Kommer, Die landsmannschaftliche Presse als identitätsstiftendes Medium der ausgewanderten Rumäniendeutschen; Claudia Spiridon-Șerbu, Der deutsche Kulturraum in Deutsch-Weißkirch nach 1999 am Schnittpunkt von Tradition und Neuerung.

ALEXANDER RUBEL – membru cercetător

Activități organizatorice în cadrul proiectului:

Am coordonat organizarea unei conferințe internaționale în cadrul proiectului: Humboldt – Kolleg. Migration und Identität in der Geschichte Europas: Gemeinschaften, Vernetzungen, Konflikte, în colaborare cu Humboldt-Club Iași; Deutsches Kulturzentrum Iași; Leibniz-Institut für Ost- und Südosteuropaforschung, Regensburg (Iași, 26-28 septembrie 2019).

  1.  Cercetări individuale

În conformitate cu cererea de finanțare și planul de realizare a proiectului, am desfășurat cercetări legate de următoarele subiecte: (a) strategii ale Imperiului Roman împotriva migrației barbare în antichitatea târzie și (b) tendințe și cercetări interdisciplinare moderne privind fenomenul migrației (Migrationsforschung), cu accent pe genetica aplicată în domeniul arheologiei.

  1. Participări la conferințe (diseminare)
  2. Orașul (L)Ibida (Scythia Minor) în contextul noii strategii de apărare a Imperiului în antichitatea târzie, prezentarelaconferința internațională Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 23-25 mai 2019.
  3. Vor- und frühgeschichtliche Migrationsforschung zwischen Archäologie und Genetik. Chancen und Grenzen der „Genetic History”, prezentare la conferința internațională Migration und Identität in der Geschichte Europas: Gemeinschaften, Vernetzungen, Konflikte, Iași, 26-28 septembrie 2019.
  4. Articole publicate (cu trimitere la proiectul PN-III-P1-1.2-PCCDI-2017-0116)
  5. Strategii și reacții ale Imperiului Roman împotriva migrației barbare în secolele IV și V p.Chr., în volumul: Migrații, politici de stat și identități culturale în spațiul românesc și european (coordonator V. Spinei), vol. I, Ipostaze istorice ale mișcărilor de populație și modele identitare etnolingvistice actuale (editori F. Solomon, A. Cohal, L. Rados), București, Ed. Academiei Române, 2019, pp. 71-79.
  6. Obiective pentru 2020

Pentru anul 2020, îmi propun următoarele obiective:

  1. Publicarea unui capitol într-un volum tematic din cadrul proiectului;
  2. Prezentarea unei comunicări la o conferință ştiinţifică.

În concluzie, în anul 2019 s-au îndeplinit obiectivele propuse, fără a exista abateri în sens negativ, de la graficul de implementare a actvităților. În mai multe direcții obiectivele propuse inițial (participări la cofnerințe, număr de articole/capitole carte etc.) au fost depășite.

În etapa următoare (anul 2020), membrii proeictului își vor desfășura activitățile potrivit obiectivelor și etapelor descrise în cererea de finanțare și anexele aferente contractului de finanțare.

Sâmbătă, 14 noiembrie 2020, a avut loc lansarea cărții „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească”, coord. Alexandru L. Cohal, cei 24 de autori ai cărții fiind în marea lor majoritate cercetători ai proiectului complex MIRO. Aceştia sunt: Alexandru L. Cohal,  Ioana Repciuc, Adina Hulubaş, Dan Gabriel Sîmbotin, Flavius Viaceslav Solomon, Florin Teodor Olariu, Veronica Olariu, Andrei Cuşco, Ioan Mircea Farcaş, Ana Daniela Farcaș, Dorin Dobrincu, Alexander Rubel, Lavinia Grumeza, Leonidas Rados, Hannelore Baier, Ramona Besoiu, Ioan Marian Țiplic, Sorin Radu, Roxana Gabriela Curcă, Oana Topală, Dorina Apostol, Mariana Paliev, Mihaela Horumbete, Lucian Eduard Condruț.

Locația lansării a fost Palatul Culturii Iaşi, Muzeul Etnografic al Moldovei, la etajul 1, în cadrul Expoziţiei „Treceri”.

Afis lansare GHID RO 2020

Această carte este destinată copiilor migranților, ea cuprinde texte care explică într-un mod accesibil şi atractiv probleme importante ale migraţiei şi ale identităţii româneşti peste hotare, chestiuni ce privesc viaţa minorităţilor istorice pe teritoriul României, în fine, unele aspecte fundamentale ale identităţii româneşti.

Informaţia va ajunge la destinatari prin intermediul dascălilor lor, al educatorilor / profesorilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească din Occident. Cartea poate fi folosită şi de toţi cei ce vor să prezinte specificul românesc peste hotarele ţării, într-o manieră comparativă, care integrează cultura română în concertul amplu al expresiilor culturale din Europa şi din lume.

Ghid Cohal Iaşi 2020 ISBN 978-606-8547-46-6 (extras)

Oganizată de Ioana Baskerville și Adina Ciubotariu în colaborare cu Muzeul Etnografic al Moldovei, Expoziţia „Treceri” reprezintă un efort de popularizare a științei (restitutio); aceasta cuprinde exponate care valorifică unele rezultatele ale proiectului şi care ilustrează migrația românească mai veche şi mai nouă. Au fost prezentate mărturii audio adunate de la migranţii intervievați în cercetarea de teren din cadrul proiectului component „Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală”.

Afişul expoziţiei (.jpg)

(https://palatulculturii.ro/expozitii-si-evenimente/expoziia-temporar-treceri-la-muzeul-etnografic-al-moldovei-541).

Conf. MIRO Rezumate Sibiu 2020 (descarcă .pdf)

În perioada 10-12 septembrie 2020 a avut loca la Păltiniș (SB) simpozionul „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc” în care au fost prezentate următoarele comunicări științifice:

Dan Gabriel Sîmbotin, Arhetipuri ale imigrantului în imaginarul colectiv și impactul acestora asupra politicilor publice globale.
Alexandru-Laurențiu Cohal, Ce (nu) știm despre limba română a migranților din Occident
Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, Migraţia „luată la rost” sau despre utilitatea unui corpus de „migrafii” româneşti
Mircea Farcaș, Influența mediului social asupra comportamentului lingvistic al emigranților români din Franța
Adina Ciubotariu, Exemple ale gândirii magice în viața de zi cu zi a imigranților români din Italia și Spania
Ioana Baskerville, Comportamente culturale ale imigranților români – între conservare, adaptare și imitare
Ana-Daniela Farcaș, Despre superstiții și leacuri tradiționale la imigranții români din Franța
Alexander Rubel, „Sângele dac” şi discursul antimigraţionist: Dacii şi autohtonismul în discursul public în perioadă interbelică
Victor Cojocaru, Fenomenul culturii sarmatice între migraţie şi „network analysis”: de la M.I. Rostovtzeff la dezbaterile istoriografice recente
Lavinia Grumeza, Migrația sarmaților în Câmpia Moldovei. Studiu de caz: necropola de la Mitoc – Malu Galben
Leonidas Rados, Grupul de bursieri ai Seminarului de la Socola la studii în școlile eclesiastice grecești (1856-1859)
Flavius-Viaceslav Solomon, „Ah! si je pouvais l`inviter ici; je voudrais tant le connaître!… mais on ne me le permettra pas…”. Carmen Sylva, Lev Tolstoi și proiectul unei călătorii eșuate
Andrei Cușco, „Politica populației”, război și modernitate în Europa de Est la începutul secolului XX: discuții conceptuale și dezbateri istoriografice
Philippe Henri Blasen, Straniul destin al lui Atanasius Czerepaniak. De la impiegat în Noua-Suliță la preot în Canada
Dorin Dobrincu, Politică, propagandă și solidaritate în timpul foametei din estul României (1946-1947). Copii trimiși temporar în țări est-europene
 

Afis MIRO 2019 Iasi

În zilele de 26-28 septembrie 2019, în cadrul proiectului, va avea loc conferința internațională „Migrații și identitate: comunități, interferențe, conflicte”, la care vor susține comunicări circa 70 de participanți din România, state ale Uniunii Europene, Republica Moldova, Turcia, Rusia, Ucraina, Uzbekistan și Canada. Lucrările se vor desfășura într-o ședință în plen (26 septembrie) și în trei secțiuni tematice (27 și 28 septembrie). În comunicările prezentate vor fi abordate aspecte privind: migrația politică și economică; migrațiile în istorie; migrațiile și dislocările de populație în timp de război; mișcările de populație în regimuri autoritare; politicile de stat, migrațiile și identitatea; migrațiile culturale și formative.

Iată Afișul Conferinței și Broșura Conferinței.

Practici (socio)lingvistice la migranţii românofoni, la Workshopul de deschidere al proiectului Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară, Academia Română, Filiala Iaşi, 4 mai 2018;